În tinerețe, am urmărit ca ziarist războaiele din Transnistria, fosta Iugoslavie, Afganistan și Irak. În 1992, am fost corespondent de front în Republica Moldova. Cel puțin în vremea spargerii fostei Iugoslavii, am stat mereu cu grijă ca nu cumva focul războiului interetnic să se extindă și în România.

În zilele noastre, privesc cu totul altfel războiul pe cale să înceapă în Ucraina. Desigur că există preocupare, interes, îngrijorare. Dar pentru prima dată, îmi simt țara în siguranță, fiindcă, între timp, suntem parte componentă a NATO și a Uniunii Europene. Viscolul de la Răsărit nu ne mai poate atinge. Mai mult încă, așa cum noi ceream de multă vreme Occidentului, în sfârșit America pare să conștientizeze importanța deosebită a întăririi graniței de Est a spațiului euroatlantic. Adică, în principal, a României și Poloniei. În cele din urmă, frații noștri din Republica Moldova au intrat și ei sub lupa Washington-ului. În sfârșit, se vor aloca fonduri și tot sprijinul logistic necesar pentru ca Basarabia să se poată și ea smulge spațiului ex-sovietic și alătura Europei.

Săptămâna asta, presiunea Occidentului a permis României să aibă un guvern valid. Imediat după ruperea USL, duminică 2 martie, președintele Traian Băsescu a început un joc complicat și elaborat minuțios, menit să îl schimbe pe Victor Ponta de la Palatul Victoria. În esență, președintele spunea că este nevoie de o reînvestire a premierului de către președinte, altfel guvernul fiind ilegitim. PSD-ul nu a fost pregătit pentru asaltul bine țintit al președintelui. Nu s-au semnat decretele de numire a noilor miniștri, în ciuda scorului din Parlament obținut de Guvernul Ponta III: 346 “pentru” la 192 “contra”. CCR urma să ia o decizie, probabil favorabilă președintelui, sâmbătă, 8 martie. Ministrul Gabriel Oprea a fost singurul acceptat la Cotroceni, miercuri 5 martie, să depună jurământul pentru portofoliul Internelor. În câteva ore, totul s-a răsturnat. Guvernul a fost reînvestit de Traian Băsescu – chiar dacă dl Oprea a trebuit să mai depună o dată jurământul - decizia Curții, care trebuia să-l decapiteze pe Victor Ponta, s-a transformat din paloș de oțel în fulg de găină.

În același timp, în regiune, secretarul Departamentului de Stat, John Kerry, a vizitat Kievul. În mod firesc, după vizită, și-a informat principalii aliați din zonă, Polonia și România, în privința concluziilor sale, mai ales că pe 6 și pe 7 martie are loc summit-ul UE dedicat Ucrainei. România e reprezentată de dl Băsescu. Criza din Ucraina a oprit planul lui Traian Băsescu de debarcare a premierului Ponta și, probabil, nu va mai permite niciun fel de extravaganțe politico-constituționale și legislative în această țară. Comunicatul Președinției a fost foarte nuanțat: “Președintele nu a avut nicio discuție cu niciun lider occidental pe tema instalării guvernului”. Firește, discuțiile au avut loc pe tema situației din Ucraina și stabilității din toate punctele de vedere a țărilor euroatlantice din regiune. Adică și a României. Intrat în direct la România TV, premierul Ponta a afirmat: “Am idee despre un telefon de la Washington, dar nu pot să comentez acest lucru”. Nici nu mai dorim altceva. Un distrugător american sosește sâmbătă în Portul Constanța. Ministrul american al Apărării Chuck Hagel sosește luna viitoare în România.

România este o țară sigură. Din exterior, nici Rusia, nici altcineva nu ne mai poate face vreun rău. Treptat, poate nu ne vom mai face rău nici singuri…

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News