Cum își propune IKEA să ajungă să aibă un impact pozitiv asupra climei până în 2030

Am pătruns în „bucătăria internă” a comerciantului suedez pentru a înțelege mai bine în ce măsură se pune accentul pe sustenabilitate. Că tot avem o primăvară cu perioade răcoroase prelungite, m-am dus cu gândul la încălzirea centralizată. Cum încălzești un magazin de 37.000 de metri pătrați? Cum îi răcorești pe timpul verii? Ce cost de mediu au soluțiile de încălzire? Toate aceste întrebări și-au găsit răspunsul „la pompe”, mai precis în zona în care își au locul instalațiile de termoficare.

Ce soluții sunt folosite pentru a încălzi sau răci aerul din imensul magazin

Am aflat de la reprezentanții IKEA că magazinele lor funcționează cu pompe de căldură, similare ca principiu cu un aer condiționat sau un frigider. Diferența este că compania suedeză preferă să folosească solul, prin sonde îngropate la zeci de metri adâncime sub magazin, în timp ce aparatele noastre AC încălzesc sau răcesc aerul din exterior în momentul în care fac acțiunea inversă în casele noastre. Astfel, centrul comercial colosal utilizează o soluție care nu poluează pentru a regla temperatura interioară, indiferent de anotimp.

Ne-am urcat și pe acoperiș unde am descoperit o plajă imensă de panouri solare. Acestea sunt responsabile de generarea a aproape un sfert din necesarul de energie electrică al magazinului. În plus, acestea sunt întreținute de roboței care le curăță iscusit. Ce poate fi mai drăguț de-atât?

Tot pe acoperiș, compania folosește tuneluri de lumină care permit iluminarea spațiilor fără lumină naturală cu cost de electricitate zero. Iată-le mai jos.

Un alt aspect care denotă grijă pentru mediu este faptul că apa pluvială este colectată și utilizată pentru a întreține gazonul. Un bazin de 150 de metri cubi stochează apa de ploaie care este mai apoi folosită pentru a iriga spațiul verde și toaletele. În contrast, o practică cu un cost ridicat de mediu este udarea gazonului cu apă potabilă sau apă din foraje.

Un principiu pe care au mers inginerii de la IKEA, tot din acest catalog divers al sustenabilității, este următorul: cea mai ieftină energie este aceea pe care nu o consumi. Astfel, instalațiile sunt izolate performant pentru a reduce pierderile de căldură.

Managementul deșeurilor

Ceea ce am spus mai sus este cu siguranță valabil și în cazul deșeurilor. Am aflat că este mult mai prețios să previi generarea de deșeuri, fie ele plastice, de hârtie sau din sticlă, decât să ajungi să le reciclezi ulterior.

Chiar și așa, reprezentanții IKEA se mândresc că magazinul IKEA Pallady a fost printre primele care au adoptat un sistem care a ajuns în întregul lanț global: transformarea ambalajelor de carton în umplutură pentru coletele livrate online. Prin cumulul acestor factori și nu numai, IKEA reușește să recicleze între 88% și 92% din deșeurile produse, de multe ori mai mult decât rata de reciclare a întregii țări care nu depășește 20 de procente.

Mobilierul primește și o a doua șansă

Produsele cu mici defecte trebuie și ele iubite, acesta este un motto al IKEA. Dacă mă întrebați pe mine, acesta denotă implicare în retorica de mediu. Fie că o farfurie vine cu un defect minim, fie că o masă este adusă înapoi prin programul buy-back al companiei, cam tot ce se poate repune în folosință cu scopul de a-i extinde durata de viață ajunge la revânzare. Aici, clienții pot beneficia de reduceri mari pentru defecte mici ale anumitor produse.

De ce? Pentru că angajații din zona de Recovery responsabili cu restaurarea obiectelor să restaureze obiectele pun suflet în munca pe care o depun și se asigură că o masă zgâriată într-un colț va ajunge încă mulți ani în sufrageria cuiva, nu la gunoi. În plus, este și o practică bună de afaceri. Astfel, în ultimul an financiar, aproape 100.000 de produse au fost salvate.

Să nu uităm și de un alt aspect care permite punerea la raft a produselor cu mici imperfecțiuni: faptul că unele sunt fabricate în România, iar comunicarea cu producătorul este facilă.

Și restaurantul este gândit pe model sustenabil

Poate că nu știați, dar IKEA comercializează nu mai puțin de cinci tipuri de chifteluțe, iar cele vegetale au o amprentă de carbon de doar 4% față de cele cu carne. Așadar, clienții pot alege să consume hrană într-un mod prietenos cu mediul optând pentru feluri de mâncare mai eco. Chiar și așa, în multe cazuri produsele comercializate sunt deja eco-friendly. Vorbim despre cafea care este certificată UTZ, acum parte a Rainforest Alliance.

Și inteligența artificială a fost inclusă în efortul acesta pentru a proteja mediul înconjurător. Sistemul Waste Watcher permite monitorizarea impactului asupra mediului în momentul în care hrana expiră sau nu poate fi folosită din varii motive. Bucătarii pun tot ce se aruncă în sistem, iar mai apoi informațiile pot fi folosite pentru a eficientiza modul de lucru pentru a nu se mai ajunge la risipă alimentare.

Și cu, și fără sistem, lucrurile oricum sunt gândite pentru a preveni risipa alimentară. Dacă în trecut vorbeam risipă alimentară care era cam de 1,3% din vânzări, acum s-a ajuns la 0,8%.

Din 2022, restaurantul are și stație de sortare unde clienții sunt încurajați să ajute la colectarea selectivă a deșeurilor. Și pentru a crește nivelul de conștientizare, IKEA afișează pe mese mesaje cum că aceștia pot veni să-și ia marcarea la pachet în caserole.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News