Cum au afectat cu adevărat restricțiile Covid-19 sănătatea persoanelor vârstnice din Europa

Potrivit The Conversation, publicație citată de Reuters, pandemia de Covid-19 a fost o sursă reală de stres pentru oamenii din întreaga lume, dar mai ales pentru persoanele în vârstă. Între decembrie 2019 și martie 2020, 32% dintre cei infectați au fost internați în spital, 2,4% au dezvoltat o boală acută care necesită ventilație și 1,5% - peste 50.000 de persoane - au murit.

La un an și jumătate de la izbucnirea epidemiei, ratele mortalității în Europa au variat semnificativ. În timp ce țări precum Suedia și Polonia au raportat mai puțin de 0,1 decese la un milion de locuitori, Spania și Marea Britanie au înregistrat rate urcând la două la milion. Democrațiile din întreaga lume s-au confruntat cu o dilemă dificilă: ar trebui să acorde prioritate protejării persoanelor vulnerabile și reducerii deceselor cauzate de virus sau să se concentreze pe economie și pe păstrarea libertăților individuale?

Izolarea la domiciliu și lipsa socializării au adâncit sentimentul de singurătate

Pe lângă riscurile directe pentru sănătate pe care le prezintă virusul, restricții precum blocarea, închiderea școlilor și la locul de muncă și ordinele de a rămâne acasă au perturbat drastic viața de zi cu zi. Aceste măsuri au limitat accesul la asistența medicală de rutină, au crescut sentimentele de singurătate și au contribuit la creșterea anxietății și a depresiei. Și aici, politicile din Europa au variat semnificativ: țări precum Grecia și Italia au adoptat ordine stricte de a rămâne acasă și închiderea locurilor de muncă, în timp ce Suedia și Estonia au restricționat doar dimensiunile adunărilor și călătoriile internaționale. Această disparitate oferă o șansă de a evalua modul în care severitatea restricțiilor a afectat persoanele cu vârsta de 50 de ani și mai mult, luând în considerare diferențele culturale, economice și de sănătate publică.

O analiză recentă a examinat modul în care oamenii au perceput cele mai importante restricții și modul în care aceste percepții le-au afectat sănătatea. Evaluarea s-a bazat pe o singură întrebare: „În general, ați spune că sănătatea dumneavoastră este excelentă, foarte bună, bună, corectă sau slabă?” Această autoevaluare nu numai că surprinde traiectorii de sănătate, dar servește și ca un predictor al nevoilor și cheltuielilor viitoare de asistență medicală.

"O întrebare cheie la care am căutat să răspundem a fost dacă restricțiile impuse de guvernele europene au fost considerate protectoare sau dăunătoare sănătății grupurilor vulnerabile" - spun operatorii sondajului. "Am explorat, de asemenea, dacă faptul de a contracta Covid-19 a influențat aceste percepții. Ipoteza noastră a fost că cei care au contractat virusul ar putea fi mai dispuși să urmeze măsuri stricte, potențial ușurând impacturile negative asupra bunăstării lor cauzate de restricții.

Pentru a investiga, am analizat datele din Sondajul privind îmbătrânirea, sănătatea și pensionarea în Europa, care urmărește sănătatea, statutul socio-economic și rețelele familiale ale europenilor cu vârsta de 50 de ani și mai mult din 27 de țări, care se întinde din octombrie 2019 până în august 2021. a măsurat nivelurile de restricție folosind Indicele de strictețe al Universității Oxford, o scară de la 0 la 100 care urmărește răspunsurile guvernamentale în domenii precum închiderea școlilor, restricțiile de călătorie și ordinele de a rămâne acasă.

Descoperirile noastre relevă o relație nuanțată între strictețea politicilor și percepțiile asupra sănătății. La niveluri mai scăzute de rigurozitate, măsurile mai stricte au perturbat viața de zi cu zi, au limitat accesul la serviciile esențiale și au crescut izolarea socială, ducând la o scădere a bunăstării. Cu toate acestea, odată ce politicile au devenit mai stricte – atingând un prag de 54 din 100 – percepția asupra sănătății a început să se îmbunătățească, pe măsură ce adulții în vârstă au început să vadă aceste măsuri ca fiind necesare pentru protecția lor."

Această relație de „curbă clopot” indică faptul că impactul restricțiilor nu este uniform. Înțelegerea punctului critic, în care restricțiile trec de la percepute ca fiind împovărătoare la protectoare, este esențială pentru aplicarea politicilor care evită stresul inutil. Una dintre cele mai interesante descoperiri este modul în care experiența personală cu Covid-19 afectează atitudinile față de restricții. Cei care au contractat virusul păreau mai deschiși la măsuri mai stricte, probabil pentru că au experimentat în mod direct severitatea bolii și au văzut restricțiile ca un instrument preventiv eficient.

Cu toate acestea, impactul restricțiilor a variat și în funcție de starea de sănătate inițială a persoanelor în vârstă. Politicile mai stricte par să îi protejeze pe cei cu o sănătate excelentă sau foarte bună, în timp ce efectele lor asupra persoanelor cu o sănătate mai proastă au fost mai puțin clare. În special, cei cu sănătate „corectă” au experimentat efecte negative atunci când restricțiile au devenit prea stricte.

Luați, de exemplu, pe cineva cu unele dificultăți în gestionarea sarcinilor zilnice, cum ar fi menaj sau pregătirea mesei, dar care încă locuiește acasă cu sprijinul familiei. Cerințele stricte de a rămâne acasă sau distanțarea socială le-ar putea expune riscului unei scăderi brusce a sănătății. Între timp, cineva care are deja sănătatea precară și trăiește într-un azil de bătrâni ar putea fi mai puțin afectat de aceleași politici. În astfel de cazuri, măsurile extrem de stricte pot face mai mult rău decât bine.

Aceste efecte variate bazate pe starea de sănătate sunt cruciale atunci când se iau în considerare diferențele dintre țări. În timp ce punctul de vârf identificat în studiul nostru se aplică în întreaga Europă, impactul politicilor mai stricte depinde de profilul general de sănătate al unei țări.

În țări precum Danemarca și Suedia, unde mai puțin de 20% dintre persoanele în vârstă declară că au o sănătate precară sau corectă, măsurile mai stricte sunt mai probabil să fie de protecție. Spre deosebire de aceasta, în Letonia, unde doar 30% din populația în vârstă a declarat că se bucură de o sănătate excelentă sau foarte bună înainte de pandemie, politicile mai stricte ar putea dăuna sănătății percepute a unei mari părți a populației, în special a celor cu o sănătate normală sau precară. Pentru țări precum Franța sau Germania, cu o stare de sănătate mai uniform distribuită, este vital să se evalueze modul în care diferitele subgrupuri ar putea fi afectate de măsuri stricte.

Factorii politici trebuie să cântărească mai mult decât eficiența restricțiilor Covid-19 în reducerea deceselor – trebuie să ia în considerare și modul în care aceste măsuri afectează bunăstarea generală, în special pentru grupurile vulnerabile precum persoanele în vârstă. O abordare echilibrată este esențială, una care ține cont atât de starea infecției, cât și de sănătatea inițială a persoanelor. De exemplu, persoanele care s-au confruntat cu Covid-19, în special cele cu o sănătate excelentă, au mai multe șanse să urmeze măsuri stricte, deoarece pot simți că au mai mult de pierdut în ceea ce privește bunăstarea. Deși nu prescriem un nivel ideal de restricții, constatările noastre evidențiază alegerile dificile cu care se confruntă funcționarii publici: cum să echilibrăm nevoile celor infectați, ale celor cu o sănătate mai proastă și ale celor mai expuși riscului de a scădea bunăstarea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News