Termenul de „organism modificat genetic”, cunoscut drept OMG, nu trebuie să ne sperie pentru că nu reprezintă ceva rău pentru sănătatea omului. Este vorba de un organism al cărui material genetic a fost modificat artificial pentru a i se conferi o nouă proprietate (de exemplu, rezistența plantei la o boală, insecte sau secetă, creșterea productivității culturilor agricole etc).

De exemplu, tofu este o brânză care conține soia modificată genetic, chiar dacă poate ați văzut etichete pe care scrie că nu conține OMG. Nu există soia nemodificată genetic, atâta timp cât se importă din Brazilia.

De fapt, orice produs din categoria lactatelor este realizat cu „cheag”, o substanță produsă în laborator. „Cheagul” este produs dintr-o bacterie modificată genetic.

95% din soia consumată în Europa este modificată genetic. De asemenea, mulți experți spun că nu există diferențe vizibile între o plantă normală și una modificată. De altfel, în cazul unei culturi clasice trebuie aplicate tratamente chimice care pot fi dăunătoare mediului și oamenilor.

Beneficiile produselor modificate genetic

În mai bine de 20 de ani de utilizare, nu a fost depistat niciun caz de afectare la om sau animale. Nu există studii relevante care să conteste siguranța produselor. În plus, culturile OMG sunt mai ecologice (folosesc mai puține substanțe chimice și lucrări care se fac cu vehicule poluante), au o productivitate mai mare, ceea ce înseamnă că nu mai e nevoie de defrișări pentru a hrăni o populație în continuă creștere.

Despre acest subiect a vorbit la DC News și DC News TV Marius Micu, vicepreședinte COPA-COGECA, vocea unită a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană.

Vedeți subiectul discutat, pe larg, de la minutul 33:

VEZI ȘI: Cazul României: Marea aiureală cu soia. Ce spune Marius Micu

Înainte de a adera la Uniunea Europeană, România producea soia în valoare de aproximativ 200 milioane de dolari. Acum, importă de 200 milioane de dolari.

Acest lucru nu s-a întâmplat din vina Uniunii Europenii, ci este rezultatul negocierilor făcute de politicieni din diferite țări membre.

Din 2015, urmare a legislației europene la care România a aderat odată ce a devenit stat membru, pe teritoriul țării nu s-au mai cultivat plante modificate genetic, deși până în 2007 fermierii au cultivat atât soia, cât și porumb modificate genetic.

Cu toate acestea, crescătorii își hrănesc animalele cu mâncare pe bază de soia modificată genetic din import. De exemplu, în 2019, s-au importat în total peste 583.000 de tone de hrană pe bază de soia, din care mare pare a provenit din Brazilia, SUA și Argentina.

Despre acest subiect a vorbit Marius Micu, vicepreședinte COPA-COGECA, vocea unită a agricultorilor și a cooperativelor agricole din Uniunea Europeană, la DC News și DC News TV.

„Despre soia, trebuie să spunem că, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, nu s-au mai putut cultiva organisme modificate genetic, dar totodată, putem să introducem aceste producții în hrana animalelor”, a spus Marius Micu.

Acest lucru înseamnă că nu poți cultiva, dar poți importa.

„Da, este o mare aiureală și este o problemă care se află pe agenda noastră”, a mai zis Marius Micu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News