În ciuda situației economice cumplite după prăbușirea URSS, Boris Elțîn a fost reales președinte în 1996. Slăbit de relația cu oligarhii, problemele majore cu alcoolul, dar și de problemele cardiace de care suferea, Elțîn a făcut un pas în spate în 1999 când i-a predat puterea pe atunci premierului său Vladimir Putin.

Elțîn îi asigura pe americani că Putin este un democrat și are viziuni occidentale. Istoria însă a arătat cât de mult s-a înșelat.

Bill Clinton își arăta convingerea într-o conversație din 1999 cu Boris Elțîn, publicată în 2018 de biblioteca prezidențială a lui Bill Clinton, că istoricii îl vor consemna pe fostul președinte rus ca „părintele democrației rusești”.

Ștefan Popescu explică rolul pe care l-a jucat Boris Elțîn și cum și-a câștigat popularitatea Putin, a cărui alegere a fost de fapt revanșa serviciilor ruse

Rolul jucat de Elțîn în scurta perioadă de palidă democrație rusă a fost punct în cadrul ultimei ediții a podcastului Obiectiv EuroAtlantic difuzat de DefenseRomania și de analistul Ștefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale și fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe al României.

Acesta e de părere că Occidentul a pierdut o șansă mare cu Boris Elțîn iar preluarea puterii de către Putin a fost un proces mult mai complex decât îl vedem azi. Pe lângă alegerea decisivă a unui Elțîn slăbit și erodat, ascensiunea lui Putin a fost un proces în spatele căruia s-au aflat serviciile ruse. Putin a reprezentat revanșa serviciilor după prăbușirea URSS. 

„Eu cred că Occidentul a pierdut o mare șansă cu Boris Elțîn. El a fost un om care nu trebuie subestimat, în ciuda problemelor sale, un om uzat, apropiat de oligarhi. Dar Boris Elțîn e un personaj istoric. El a dislocat în realitatea Uniunea Sovietică. Dacă nu devenea președinte al Federației Ruse și îl disloca pe Gorbaciov nu s-ar fi schimbat nimic. A fost singurul moment scurt de democrație reală a Rusiei.    

Nu a avut mână bună. Probabil a fost și pe fondul uzurii. Dar nu cred că ascensiunea lui Vladimir Putin a fost întâmplătoare. Faptul că a ajuns la Kremlin a fost o revanșă a serviciilor pe fondul prăbușirii Rusiei. Dacă va exista un moment Nikita Hrușciov cred că va veni tot un om de forță din acei siloviki (n.r. - cerc de oligarhi apropiați lui Putin) din jurul puterii”, a punctat Ștefan Popescu.

Boris Elțîn în 1999, pe atunci președinte al Rusiei și Vladimir Putin, la vremea respectivă premier. Sursă foto: Kremlin

Acesta a explicat și faptul că Putin încă livrează modelul social de tip sovietic, fapt pentru care are în continuare susținere. Acest model social pe care l-a impus într-o perioadă de criză economică majoră a stat la baza popularității sale.

„Azi, pozițiile ambigue ale unor state precum India, China sau Turcia, precum relația cu alianța OPEC +, a țărilor producătoare de petrol, au făcut ca statul rus să aibă suficiente încasări cât să continue războiul chiar dacă s-a erodat. Rusia păstrează astfel acest model social de tip sovietic. Marea popularitate a lui Vladimir Putin tocmai asta a adus nou după catastrofa economică care a coincis cu perioada de deschidere a lui Boris Elțîn”, a mai explicat Ștefan Popescu.

Podcastul integral Obiectiv EuroAtlantic unde Ștefan Popescu analizează simulacrul de scrutin electoral din Rusia, „Putin, 87%: Undă verde pentru războiul Rusiei. Europa care nu are voie să repete greșelile din anii 1930”   

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News