Data publicării:
Cum a murit tatăl europarlamentarului Andi Cristea. "Voiam să mă fac procuror"
Europarlamentarul Andi Cristea, președintele Delegației pentru Republica Moldova, în zilele când toți ne amintim de Revoluție, a povestit un episod emoționant.
Social-democratul a vrut să se facă procuror. Avea doar șapte ani când tatăl său a fost împușcat în decembrie 1989. Era de Crăciun. A murit pentru că nu a vrut să stea acasă. A mers să muncească, dar nu s-a mai întors acasă. Când a aflat că tatăl lui a sfârșit așa, Andi Cristea a vrut să se facă procuror deoarece credea că procurorii îi arestează pe care i-au împușcat tatăl. "Nici eu nu am devenit procuror, nici cei care l-au împușcat nu au fost pedepsiți. Au primit NUP. Și nu erau necunoscuți, erau cadre militare cu nume și prenume, pe care mama mea probabil că încă și le amintește", a povestit europarlamentarul Andi Cristea.
"Aveam șapte ani când tatăl meu a fost împușcat în decembrie 1989. Erou Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989. A murit în ziua de Crăciun pentru că nu a vrut să stea în casă, s-a dus să muncească. La acel moment voiam să mă fac procuror, fiindcă așa înțelegeam eu, cu mintea de clasa a doua, că procurorii îi arestează pe cei care l-au împușcat pe tatăl meu. Ei bine, nu s-a întâmplat niciodată. Nici eu nu am devenit procuror, nici cei care l-au împușcat nu au fost pedepsiți. Au primit NUP. Și nu erau necunoscuți, erau cadre militare cu nume și prenume, pe care mama mea probabil că încă și le amintește.
Etapa republicii procurorilor
Avem justiție, însă suntem departe de a avea dreptate, vrem stat de drept, european, însă până la el trebuie, se pare, să trecem prin etapa republicii procurorilor. Eh, așa se întâmplă când ești pe graniță, pe falia dintre două lumi...
Eu mi-am văzut de treabă, de școală, profesie și de familie, și am ajuns peste 28 de ani să privesc cu detașare evenimentele dramatice întâmplate atunci. Despre prezent, nu pot decât să remarc că nu mai suntem o societate, suntem o un grup de indivizi. Înainte de a fi cetățenii unei țări, suntem procurori vs politicieni, funcționari publici vs lucrători în mediul privat, oameni de la oraș vs oameni de la țară, români vs români.
Este esențial să evaluăm corect ce se întâmplă cu noi și în jurul nostru și să ieșim din zona demonizării și polarizării interne, iar fără valorile educației și fără valorile credinței vom continua să fim doar un mănunchi de soluții individuale, nu o națiune puternică.
Nimeni din afara României nu își dorește o Românie puternică. Nici statele din occidentul european istoric, nici Federația Rusă nu vor o Românie puternică. Pentru Federația Rusă o Românie puternică ar însemna valori europene care iradiază zona tampon a vecinătății estice a UE, iar pentru ei, NATO și UE înseamnă amenințare. În același timp europenii ar prefera să vadă România în continuare un junior partner în UE care să nu emită pretenții de influența a deciziei europene.
Anticorupție pe pâine
Aspectele astea sensibile trebuie abordate și explicate cu grijă și responsabilitate, fără a îmbrățișa un narativ anti-European, fiindcă apartenența României la UE a însemnat conectarea cu sensul bun de curgere al istoriei pe continentul European.
Mâncăm anticorupție pe pâine, toată lumea vorbește despre justiție și corupție, dar puțini înțeleg că reputația unei țări se construiește de către politiceni, și nu de către procurori.
Avem o plăcere sinistră când vedem români arestați, de preferință politicieni români, și asta e, cu regret, expresia sufletului nostru hidos, doritor de revoluție, incapabil încă de evoluție", a scris Andi Cristea pe Facebook.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News