Acum se află printre cărţile valoroase deţinute de Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila, unde este păstrată într-un spaţiu special denumit ”Tezaur”. 

”Biblia de la Bucureşti” a fost descrisă de istoricul A. D. Xenopol, în lucrarea ”Istoria românilor din Dacia Traiană”, ca fiind ”cel mai însemnat monument al literaturii religioase la români, atât prin întinderea, cât şi prin limba ei cea minunată”.

”Biblia lui Cantacuzino” s-a aflat în colecţia Bibliotecii Judeţene ”Panait Istrati” Brăila încă de la înfiinţarea instituţiei, în 1881, având ştampila Bibliotecii chiar pe pagina de titlu şi numărul de inventar scris în registru. 

În anii '50, în perioada de ”epurare” a cărţilor considerate ”periculoase” pentru regimul comunist, o parte din volumele deţinute de Biblioteca din Brăila a ajuns la Galaţi, la Biblioteca Regională.

”Într-un fel ei au riscat, a fost un act de curaj păstrarea acestui volum”

Biblia ar fi fost oprită din drumul către topire de un funcţionar din Primăria Brăila, care ar fi dus-o în biroul său din primărie. Respectivul funcţionar i-ar fi spus directorului Arhivelor Naţionale Brăila la acea vreme, Nicolae Mocioiu, că deţine preţioasa carte, dar că nu ştie ce să facă cu ea. Nicolae Mocioiu ar fi luat-o şi ar fi închis-o în fişetul Arhivelor Brăila, unde a fost păstrată până la căderea regimului comunist şi astfel salvată de la topire.

"Biblia care a fost editată în 1688, la Bucureşti, sub oblăduirea şi cu sprijinul domnitorului Şerban Cantacuzino, a ajuns în depozitul Arhivelor Naţionale printr-o minune, să spunem aşa, pentru că a fost salvată de la procesul de epurare din perioada comunistă de către un fost angajat al Arhivelor, care a considerat că este mult mai bine să fie păstrată în depozitele Arhivelor Naţionale. A existat înţelegere şi din partea organelor de miliţie de la acea vreme, toată lumea a fost de acord ca acest volum foarte valoros, care reprezintă prima traducere în limba română a Bibliei, să fie păstrat în Arhivele Naţionale. Într-un fel ei au riscat, a fost un act de curaj păstrarea acestui volum de care noi ne bucurăm astăzi, pentru că nu sunt multe exemplare păstrate în ţară. Nu vă pot spune câte au fost editate în 1688, dar vă pot spune cu certitudine că nu există în ţară mai mult de cinci exemplare", a declarat, pentru Agerpres, Ştefania Botez, consilier în cadrul Serviciului Judeţean al Arhivelor Naţionale Brăila.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News