Broadway-ul Bucureștiului

Bulevardul Regina Elisabeta era, înainte de revoluție, zona de promenadă a Bucureștiului. Era Broadway-ul cinematografelor. Sălile de cinema erau una lângă alta. Prezentau bucureștenilor, care luau cu asalt bulevardul, filme americane în premieră. Aveau fațade impozante și reclame luminoase. Sunt clădiri istorice, pe care și-au pus semnătura arhitecți renumiți ai vremii. În ultimii 30 de ani, însă, istoria a dispărut în fiecare zi. La fel au dispărut și scaunele, și mobila, și cablurile, și fierul, și cărămizile. Uneori, cu roaba. Multe clădiri sunt în paragină, în ele colcăie șobolanii, iar fațadele sunt un pericol pentru trecători. La parterul lor, în locul a ceea ce a fost odată, sunt acum shaormerii, magazine, cluburi, restaurante sau nimic. 

Multe aveau grădini, iar în aceste vremuri grele, pandemice, ar fi fost o gură de aer proaspăt pentru actori, pentru proprietarii cinematografelor închise, pentru români. Ar fi fost un loc fabulos, unde românii s-ar fi putut bucura de un film bun, de o piesă de teatru, alături de o limonadă, în aer liber. Oamenii ar fi fost relaxați, cinematografele, cele care au mai rămas, nu ar fi fost falimentare, iar actorii s-ar fi simțit prețuiți. 

Amintiri din grădinile cinematograf din București 

Scriitorul Dan Ciachir scrie în cartea lui, ”O PUNTE PUTREDĂ (Scene din anii 1945-1947)”, și despre terasele și grădinile din București. Într-un fragment publicat de DCNews, el notează: ”Până în urmă cu două-trei decenii, localurile în aer liber, numeroase în Bucureşti, se numeau grădini de vară, mai pe scurt – grădini; acolo îşi dădeau întâlnire oamenii în lunile călduroase, acolo mergeau să ia masa soţul şi soţia ieşiţi pe la 10 seara de la alt gen de grădină: grădina-cinematograf, unde unii spectatori spărgeau seminţe din cornet şi fumau în voie (...)Era o plăcere să stai aşezat la o masă, în seri de octombrie, în ambianţa şi liniştea ei rarefiată de conac boieresc.”

Așa ar fi putut fi fiecare zi în grădininile cinematograf din București. Astăzi, ele mai există doar în cărți, iar clădirile impozante de altă dată, cu o arhitectură spectaculoasă, de admirat, pozat și arătat lumii, sunt negre, triste și aproape prăbușite. 

Cum au ajuns cinematografele de altă dată ruine sau shaormerii

Am trimis o solicitare la Ministerul Culturii. Fiecare român merită o explicație când o țară întreagă pierde o valoare istorică. Am aflat că, până-n urmă cu câțiva ani, RADEF a administrat toate cinematografele de pe Bulevardul Regina Elisabeta. Cum le-a administrat? Vedem. Dar, conform RADEF, avem o listă în care ni se spne ce s-a întâmplat cu cinematografele de altădată. 

Două cinematografe, București și Lumina, au fost retrocedate. Cinematograful Festival a fost disputat în instanță cu Cool Top Event, din industria barurilor și cluburilor de noaptea. RADEF n-a câștigat. Cinematograful și Grădina Capitol se află în procedură de valorificare și închiriere. În cazul Corso, Uniunea Cineaștilor din România se pare că a renunțat la contract, pentru că se impunea efectuarea lucrărilor de consolidare a clădirii. 

Vezi aici răspunsul Ministerului Culturii 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News