La izbucnirea războiului din Ucraina, Italia a mers înainte, repornind centralele pe cărbune. Un exemplu care va fi urmat acum de alte țări europene: mai întâi Germania, apoi Austria și Olanda au anunțat în scurt timp că vor relansa producția de energie electrică din cărbune, potrivit Reuters.

Motivul este cunoscut: Rusia își sporește amenințările de a reduce aprovizionarea cu gaze către Europa, care, la rândul ei, trebuie să-și reînnoiască rezervele la cel puțin 80% până la începutul lunii noiembrie pentru a asigura o iarnă mai puțin ”rece” pentru familii și industrii. 

Este o alegere ”dureroasă”, dar inevitabilă, a recunoscut ministrul german al Economiei, Robert Habeck, unul dintre liderii Verzilor Europeni, în prezentarea planului Germaniei: gigantul rus Gazprom a început să reducă fluxurile de-a lungul Nord Stream 1, plângându-se mai întâi de probleme tehnice, acuzând apoi sancțiunile UE.

Austria are aceeași problemă. Guvernul de la Viena a convenit cu compania energetică Verbund să transforme o centrală electrică pe gaz în cărbune în cazul în care țara se confruntă cu o situație de urgență. În timp ce Olanda a anunțat eliminarea limitelor la producția de centrale pe cărbune, activând faza de ”avertizare timpurie”. 

Polonia a fost mai ageră: și-a umplut deja rezervele de gaze la 97%

Modelul pentru Germania este de fapt Polonia: guvernul de la Varșovia și-a pus de luni de zile planurile de decarbonizare în așteptare (țara este de departe cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune) și și-a umplut deja rezervele de gaze la 97%. Berlin și Roma sunt deocamdată la puțin peste 55%, Olanda la 48%, Austria la 41%.

Paradox: UE va trebui să se aprovizioneze cu cărbune din Rusia 

Paradoxul acestei situații este că pentru a contracara reducerea gazelor de la Moscova, UE va trebui să se aprovizioneze cu cărbune din Rusia.

În martie, în plin război, țările europene au cumpărat 7,1 milioane de tone de cărbune din străinătate, din care 3,5 milioane din minele rusești, aproape jumătate. O creștere de 40% față de martie 2021.

Sursa Foto: Raport CREA

100 de zile de război și 1,6 miliarde de euro pentru cărbuni rusești

Potrivit Centrului de Cercetare pentru Energie și Aer Curat (CREA), în primele 100 de zile ale conflictului din Ucraina, statele UE au cheltuit 1,6 miliarde de euro pentru a se aproviziona de la Moscova, mai mult de trei ori mai mare decât China: cei mai mari cumpărători au fost, în ordine, Olanda, Germania, Polonia și Italia. 

Graba de redeschidere și relansare a centralelor pe cărbune va duce inevitabil la o creștere a cererilor din partea Rusiei. Cel puțin până în august, când ar trebui declanșat embargoul UE asupra importurilor din Moscova.

Există alternative la minele rusești, dar nu de natură să se desprindă imediat de ele: în martie, Columbia era al doilea exportator către Europa după Rusia, cu 1,3 milioane de tone, urmată de SUA (circa 900 de mii de tone).

Alți furnizori din ultimele luni au fost Africa de Sud, Australia și Indonezia. Toți și-au mărit cotele către UE, dar experții raportează că creșterea exporturilor către Bătrânul Continent nu poate fi infinită: creșterea extracției de cărbune necesită timp, la fel ca și reprogramarea contractelor.

Sursa Foto: Raport CREA

Întrebare: cât timp va dori Kremlinul să ne mai vândă cărbune?

O problemă asemănătoare cu cea a GNL, deși într-o măsură mai mică. Kremlinul știe acest lucru, iar analiștii sunt siguri că va juca cu tot mai multă forță arma șantajului politic în lunile următoare. 

Pe de altă parte, deconectarea energiei de la Moscova riscă să provoace efecte asupra prețului dincolo de confruntarea imediată: Markus Krebber, CEO al celui mai mare producător de energie din Germania, Rwe, a declarat că prețurile ridicate la energie ar putea dura  de la 3 la 5 anînainte de a reveni la niveluri mai scăzute.

Citește și...

Avertizare de la Bruxelles: România nu va reuși să își asigure depozitul subteran de gaz pentru iarnă

România nu va îndeplini ținta UE de 80% dacă vor continua la viteza actuală

Analiștii de la think tank-ul Bruegel de la Bruxelles avertizează că ”România, Bulgaria și Ungaria nu vor îndeplini ținta UE de 80% dacă vor continua la viteza actuală”, în timp ce ”Germaniei, Austriei și Slovaciei le va fi foarte greu să-și umple instalațiile de depozitare dacă fluxurile de gaz din Rusia sunt oprite”. Citește mai mult AICI.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News