În anii ʹ80, românii stăteau la coadă să cumpere cafea falsă. Cea adevărată era interzisă la import. Cu umorul proverbial, românii i-au spus ”nechezol”. Jurnalistul Val Vâlcu și sociologul Alfred Bulai au comentat împreună fenomenul "Nechezol", cu glumele la purtător şi cu nelipsitele ironii fără de care emisiunea "Nod în papură" n-ar mai fi atât de "delicioasă" şi urmărită, pe DCNews TV, de mii de români.

Cafeaua naturală dispăruse din comerțul socialist în anii '80, datorită limitării drastice a importurilor, în scopul lichidării, cu orice preț, a datoriei externe a României. Cafeaua autentică se mai putea găsi doar în shop-uri (magazinele cu vânzare în valută, unde aveau acces numai cetățenii străini pentru că cetățeanul român nu avea, în general, dreptul să dețină valută) și, desigur, pe piața neagră, unde cel mai apreciat produs la acea vreme era Wiener Caffe, comercializată în pachete aurii.

Alfred Bulai şi-a amintit de studenţie: "Nechezol... puteai să bei şi patru kile că nu avea niciun efect! Astăzi, probabil că ni s-ar părea cine ştie cum, că nu-mi dau seama ce gust avea, mai ales că ani de zile am băut nechezol, toată facultatea." 

Val Vâlcu: "Îi spunea nechezol pentru că era din orz, de la cai."

Alfred Bulai: "Da, de la nechezat. Dar să ştii că am băut în Bucureşti, vis-a-vis de Drept, nechezol la nisip. Aia era rupere, îţi dai seama! Am băut vagoane, cisterne de cafea acolo... la un moment dat cred că nu mai ştiam care-i nechezol şi care-i cafea. deja eram obişnuit cu gustul de nechezol. Mai apăruseră de-astea... cicoare, Inka şi alte nebunii aduse de pe la unguri, dar de bază era nechezolul. Gârlă! Până-n '90 n-a existat cafea. După aia, când am ajuns la Giurgiu, acolo mai făceam cafea. Fiind vamă, mai făceai rost de câte-o pungă de cafea."

Val Vâlcu: "Lumea poate nu ştie...Sunt nişte vile acum la capătul Drumului Taberei, între prelungirea Ghencea şi Valea Cascadelor. Dar înainte era un câmp. Acolo se cultiva orzul. Până la sfârşitul şcolii veneau, îl strângeau şi-l duceau la Răzoare. Orzul ăla prăjit mirosea, chipurile, a cafea. Culmea că făbricuţa asta de prăjea orz şi făcea nechezol era lângă Uzinele Chimice Române."

Nechezol este numele ironic dat de români unui surogat de cafea numit oficial cafea cu înlocuitori, impus pe piață în ultimii ani ai regimului comunist în România. Denumirea de nechezol reflectă umorul popular, întrucât cafeaua cu înlocuitori conținea doar 20% cafea și restul de 80% înlocuitori, cele mai cunoscute fiind năutul și ovăzul, folosit și ca furaj pentru cabaline. Nechezol, derivat din verbul a necheza, reflectă ironic starea celui obligat să consume ceea ce el percepe ca furaje pentru cai, iar sufixul -ol (folosit, de regulă, pentru a forma numele unor compuși chimici) dă o tentă pseudoștiințifică denumirii ironice, fiind o aluzie directă la Elena Ceaușescu, "savanta de renume mondial", soția dictatorului Nicolae Ceaușescu.

Emisiunea completă aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News