Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Criză în 2023? Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, nu este optimist
Sursă foto: Pexels (Markus Winkler)
Kristalina Georgieva este directorul general al FMI și în prezent ia în calcul o criză economică în 2023.
Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, a avertizat că perspectivele economiei globale "s-au înrăutăţit semnificativ" din aprilie şi nu ar putea exclude o posibilă recesiune globală anul viitor, ţinând cont de riscurile ridicate, transmite Reuters și Agerpres.
În următoarele săptămâni, FMI ar putea înrăutăţi estimarea privind creşterea de 3,6% a economiei mondiale în 2022, pentru a treia oară în acest an, iar economiştii Fondului încă lucrează la finalizarea cifrelor, a declarat pentru Reuters Kristalina Georgieva.
Estimările s-au înrăutățit în aprilie
La finalul acestei luni, FMI ar urma să publice o actualizare a previziunilor pentru 2022 şi 2023, după ce în aprilie a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale cu aproape un punct procentual. În 2021, PIB-ul global a înregistrat un avans de 6,1%.
"Perspectivele de la ultima noastră actualizare din aprilie s-au înrăutăţit semnificativ", în urma extinderii inflaţiei, a majorărilor mai substanţiale de dobânzi, a încetinirii creşterii economiei Chinei şi a escaladării sancţiunilor legate de invadarea Ucrainei de către Rusia, a apreciat şeful FMI.
Oficialul a adăugat: "Suntem în ape extrem de agitate".
Întrebată dacă ar putea exclude o recesiune globală, Georgieva a răspuns: "Riscul a crescut, astfel încât nu o pot exclude".
China și Rusia, două economii care se clatină
Recentele date arată că unele mari economii, inclusiv China şi Rusia, s-au contractat în trimestrul doi, a explicat şeful FMI, adăugând că riscurile ar putea fi chiar mai ridicate în 2023.
"Va fi un an 2022 dificil, dar unul chiar mai dur în 2023. Riscul recesiunii a crescut în 2023", a avertizat directorul general al Fondului Monetar Internaţional.
Oficialul a apreciat că înăsprirea condiţiilor financiare, care durează mai mult timp decât se estima, complică perspectivele economiei globale şi de aceea este esenţială ţinerea sub control a creşterii preţurilor.
O creştere economică mai lentă ar putea fi "preţul necesar de plătit", ţinând cont de necesitatea urgentă şi presantă de a reface stabilitatea preţurilor, a declarat Georgieva.
Creștere fulminantă a sărăciei extreme la nivel global
Tot mai mulți oameni ajung să trăiască la limita existenței. Potrivit unui nou raport publicat de Programul ONU pentru dezvoltare (PNUD), criza globală a costului vieţii împinge în sărăcie extremă încă 71 de milioane de oameni din cele mai sărace ţări ale lumii, atenţionează un, transmite Agerpres, citând Reuters.
Creşterea drastică a preţurilor la o serie de bunuri esenţiale înregistrată în acest an se resimte deja în unele părţi din Africa subsahariană, Balcani şi Asia, a relevat o analiză realizată în 159 de ţări în curs de dezvoltare, subliniază administratorul PNUD, Achim Steiner.
În acest context, PNUD solicită măsuri adaptate, cum sunt ajutoare financiare directe pentru cei mai vulnerabili şi extinderea Iniţiativei de suspendare a serviciului datoriei (DSSI) lansată de ţările bogate pentru a le ajuta pe cele sărace în timpul pandemiei de COVID-19.
"Această criză a costului vieţii aruncă în sărăcie şi chiar foamete milioane de oameni, cu o viteză uluitoare, iar acest lucru sporeşte constant ameninţarea tulburărilor sociale", a insistat Steiner.
"Estimăm că actuala criză a costului vieţii a împins probabil peste 51 de milioane de oameni în sărăcie extremă, la 1,90 dolari pe zi, şi alte 20 de milioane la 3,20 dolari pe zi", totalul pe plan global ridicându-se la peste 1,7 miliarde de oameni, notează autorii raportului. Citește mai multe AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
