Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Criza energetică - România vs. alte state europene. Decizii ale guvernelor din UE
Foto: Pok Rie - Pexels
Europa traversează una dintre cele mai grave crize energetice din istorie, ceea ce îi obligă pe politicieni să vină cu decizii, cu soluții, în condițiile în care prețurile continuă să crească și amenință să lase milioane de gospodării în imposibilitatea de a-și plăti facturile.
În România sunt multe idei, sunt numeroase propuneri, chiar legi, dar efectul este zero. Chestiunea cu plafonarea prețurilor se aplică, dar este precum frecția la piciorul de lemn. Zilele trecute, șeful Concurenței, Bogdan Chirițoiu, anunța o posibilă supra-impozitare a furnizorilor din energie, iar banii să fie folosiți la compensarea facturilor familiilor nevoiașe. Deocamdată, vorbe.
Iar mare problemă este că, în condițiile în care totul indică faptul că această va dura mult mai mult decât iarna, dilema cu care se confruntă autoritățile atât din România, cât și din Europa, este măsurile provizorii nu sunt suficiente. Costul energiei electrice și al gazelor naturale pe întregul continent pare deja a fi una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă națiunile în timp ce caută ieșiri din pandemia de coronavirus, potriivit agenției Bloomberg.
Și ce faci, cum faci atunci când deciziile guvernului se răsfrâng asupra evoluției acțiunilor la bursă, având în vedere presiunea care se pune pe companii. Așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, cu titlurile Electricite de France, care s-au prăvălit la un nivel record după ce Executivul de la Paris a confirmat că intenționează să oblige întreprinderea să vândă mai multă energie la un preț mai mic.
Anul trecut, prețul gazelor a crescut de peste trei ori, iar companiile energetice, analiști și comercianți afirmă la unison că prețurile se vor menține la un nivel ridicat, ceea ce constituie, deja, un factor cheie al actualei inflații galopante. În plus, contractele la gaze au scăzut, deși prognozele meteo nu sunt încurajatoare. Există, de asemenea, o tensiune tot mai mare în legătură cu o posibilă invazie a Rusiei în Ucraina, care ar putea întrerupe lanțul de aprovizionare cu gaze naturale.
"Amploarea crizei face ca măsurile guvernamentale să fie insuficiente pentru a acoperi toate efectele din economie", a comentat Simone Tagliapietra, membru al thinktank-ului economic european Bruegel. "Cu cât această situație persistă mai mult timp, cu atât guvernele vor fi tot mai constrânse să își orienteze sprijinul către anumite segmente ale societății - o triaj dificil, atât din punct de vedere economic, cât și politic."
Bank of America Corp. estimează că gospodăriile europene vor plăti în medie cu 54% mai mult pentru energie în acest an decât în 2020, cu cele mai mari creșteri în Marea Britanie și Italia, unde facturile medii anuale vor sări cu echivalentul a peste 1.000 de dolari. Asistența acordată până acum reflectă, de asemenea, diferențe în abordările politice: potrivit Bank of America, Italia prevede să acorde anual 337 de euro pe gospodărie, mai mult decât în Franța, dar zero în Marea Britanie.
Problema este că totul vine în condițiile în care guvernele trebuie să strângă cureaua după aproape doi ani de generozitate pentru a proteja întreprinderile și lucrătorii în timpul pandemiei de Covid-19. De asemenea, acestea trebuie să echilibreze impactul intervenției statului asupra companiilor energetice pe care se bazează pentru a îndeplini obiectivele naționale ambițioase în materie de climă pentru eliminarea treptată a emisiilor de carbon.
Așadar, ce fac guvernele
Germania
Ministrul economiei, Robert Habeck, a anunțat ca prioritatea sa nu este combaterea creșterii prețurilor la energie, ci, mai degrabă, finanțarea unui program ambițios de protecție a climei, inclusiv creșterea ponderii energiilor regenerabile în mixtul energetic al Germaniei. Ca urmare, guvernul a reușit până acum să ajungă la un acord doar asupra unui pachet de 130 de milioane de euro de subvenții unice pentru gospodăriile cu venituri mici, care vor fi plătite în vară, când clienții primesc facturile de la furnizorii de energie, scrie DC Business.
Franța
Franța a intervenit ceva mai agresiv. Premierul Jean Castex a înghețat în noiembrie tarifele la gaze până la sfârșitul anului 2022, guvernul angajându-se să compenseze furnizorii cu împrumuturi până la scăderea prețurilor. De asemenea, guvernul a distribuit 4,4 miliarde de euro la începutul anului pentru a-i ajuta pe cetățeni să facă față prețurilor mai mari la gaze și benzină.
Ministrul de finanțe Bruno Le Maire a declarat că dorește să se asigure că facturile la electricitate nu cresc cu mai mult de 4%. În plus, guvernul a cerut, de asemenea, companiei EDF, controlată de stat, să vândă mai multă energie electrică la preț redus, ceea ce ar costa compania de utilități 7,7 miliarde de euro la prețurile de pe piață din 13 ianuarie.
Cum este și în alte țări, vedeți aici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
