Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti (UPB), susține că nevoia de ingineri a crescut în ultimii ani, astfel că România va avea peste 600.000 de posturi libere în următorii zece ani.

Politehnica din București scoate anual 3.700 de ingineri de pe băncile facultății. Celelalte universități scot doar 8.000 de ingineri pe an, cumulat.

”Astăzi, ultimele studii, cele de dinainte de pandemia de COVID-19, arată că necesarul pieţei este de 600.000 de ingineri, noi producem circa 3.700 pe an, aceasta este diferenţa. În următorii 10 ani, mergând cu turaţie maximă, universitatea poate acoperi circa 40.000 din aceştia şi suntem cel mai mare furnizor de forţă de muncă din România în acest moment. Celelalte universităţi din centrele universitare mari produc circa 8.000 toate”, a declarat Mihnea Costoiu în cadrul unei conferinţe de presă.

”Dinspre companii, ştiinţa materialelor este extrem de căutată, chimia la fel, zona de inginerie din industria alimentară şi a agriculturii. (...) Suntem in o criză majoră de forţă de muncă, o criză majoră demografică care a generat o criză de forţă de muncă. Suntem în o presiune extraordinară. Companiile vin şi solicită insistent ingineri pentru perioada următoare. Circa 200.000 de ingineri şi 20.000 de medici au părăsit ţara după 1989. Este un exod care continuă. Ceea ce este de subliniat că în acest moment continuă exodul inginerilor buni, a celor care fac performanţă”, a detaliat rectorul UPB.

Tinerii se pot îndrepta către această carieră, întrucât salariul lunar al unui debutant este de aproximativ 800 de euro net, sună care poate ajunge la 2.000-3.000 de euro după primii ani de muncă.

Criza forţei de muncă se accentuează. Numărul muncitorilor străini în România, mai mare cu 400%

Aproximativ 50.000 de locuri de muncă sunt neocupate în România, însă ministrul Muncii, Marius Budăi, spune că mediul de afaceri ar angaja până la un milion de oameni dacă ar putea. Țara noastră se confruntă cu o criză a forței de muncă de peste 15 ani. Amplificată de pandemie și de război, problema devine din ce în ce mai acută, scrie euronews.ro. Aşa se face că mii de români pleacă anual în căutarea unui venit mai bun. În locul lor, la muncă în România vin muncitori din Bangladesh, Nepal și Sri Lanka.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Muncii, în primele opt luni ale anului 2021 erau aproximativ 270.000 de locuri de muncă vacante. Din cauza lipsei forței de muncă, la solicitarea mediului de afaceri, Guvernul a mărit numărul permis de lucrători din afara Uniunii Europene cu 400%. De la 25.000 în 2021, la 100.000 în momentul de față. Peste 200.000 de români pleacă anual în alte țări pentru a găsi oportunități mai bune. Însă cei din Sri Lanka, Bangladesh sau Nepal preferă astfel de locuri de muncă pentru că sunt mult mai avantajoase decît în țările lor.

Măsura vine în contextul în care există un număr mare de locuri de muncă despre care angajatorii spun că nu sunt ocupate în mod constant. Motivele sunt diverse, printre care forța de muncă necorespunzătoare, din punct de vedere al așteptărilor angajatorilor, la nivel local, calificări/competențe neconforme cu caracteristicile locurilor de muncă, locurile de muncă nu sunt dorite de persoanele în căutarea unui loc de muncă nefiind în concordanță cu așteptările persoanelor în căutare de loc de muncă (ex: condiții de muncă precare, nesatisfăcătoare, distanța mare față de domiciliu etc), informează economedia.ro

Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în bazele de date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă şi puse la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, 50.924 au fost locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa. În primele 8 luni ale anului 2021, media numărului de locuri de muncă declarate în mod repetat de angajatori din cauză că nu s-au putut ocupa a fost de 6.366. În perioada de referință, numărul locurilor de muncă declarate, în mod repetat, de angajatori din cauză că nu puteau fi ocupate reprezintă 19% din totalul locurilor de muncă vacante, scăzând față de aceeași perioada a anului 2020 când acestea reprezentau 20,4%. Deficitul de forță de muncă înregistrat în România se poate vedea și din numărul de solicitări din partea angajatorilor care doresc să angajeze cetățeni străini din afara UE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News