Creştinii ortodocşi sunt, de miercuri şi până în 15 august, în Postul Adormirii Maicii Domnului. Postul, cunoscut în popor şi ca Postul Sfintei Mării sau Sântămăriei, începe în acest an cu o zi mai devreme, respectiv în 31 iulie, şi se încheie în 15 august.

În acest post, credincioşii vor putea mânca peşte în 6 august, în ziua praznicului Schimbării la faţă. De asemenea, sâmbăta şi duminica este dezlegare la ulei şi vin.

 Biserica recomandă ca, în această perioadă de post, să fie citită zilnic rugăciunea "Paraclisul Maicii Domnului".

 Pentru traditia creștina postul reprezintă o normalizare a naturii noastre, și nu o persecutare a acesteia. După învățătura creștina, omul firesc este cel de dinainte de păcat, deoarece păcatul este o manifestare contrăra firii. Ca și omul primordial, astăzi, omul contemporan uită de Dumnezeu prin păcat. Putem spune că astăzi postul este mai necesar ca oricând, dacă ținem seama că omul este alipit de valorile materiale și săracit de Dumnezeu. Pentru un creștin autentic adevărata bogăție este atunci când a reușit să-L omenească pe Dumnezeu și să se indumnezeiască.

 Cum trebuie sa postim

 Tipicul cel Mare și învățătura pentru posturi din Ceaslovul Mare prescriu ajunare lunea, miercurea și vi­nerea, până la Ceasul IX, adică pana la ora 15.00, cand se consumă mâncare uscată. Marțea și joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta și duminica se dezleagă la untdelemn și vin. La 6 august (sărbătoarea Schimbării la fată), în orice zi ar cădea, se face dezlegare la untdelemn, pește și vin. În timpul acestui post se citesc în bisericile mânăstirești cele doua Paraclise ale Maicii Domnului, din Ceaslov, scrie crestinortodox.ro.

 Originea Postului Sfintei Marii

 Postul Adormirii Maicii Domnului a fost fixat în secolul al V-lea, când s-a dezvoltat cultul Maicii Domnului. La început, durata postului era diferită: cei din Antiohia posteau o zi, în vreme ce la Ierusalim acest post ţinea opt zile. Existau şi creştini care posteau toată luna august, în vreme ce alţii posteau în luna septembrie. Uniformizarea datei şi a duratei postului a avut loc în secolul al XII-lea, în 1166, la un sinod ţinut la Constantinopol şi condus de patriarhul ecumenic Luca Crysoverghis.

 Obiceiuri în Postul Adormirii Maicii Domnului

 Din informaţiile publicate de Tudor Pamfile, în ‘Sărbători de toamnă şi Postul Crăciunului’, 1914, Postul Adormirii Maicii Domnului se socoteşte a fi tot aşa de mare, adică de însemnat, ca şi Postul Mare de dinaintea Paştilor, din care se zice chiar că este rupt. Ca urmare, toată lumea trebuie să-l ţină cu sfinţenie, nefiind îngăduită mâncare de dulce decât bolnavilor şi copiilor, scrie Monitorul de Suceava.

 Cu privire la perioada postului, muscelenii ‘nu mănâncă nici chiar untdelemn, iar dezlegare de peşte nu-i decât o singură zi, Pobrejenia (Schimbarea la Faţă n.n.), că Postul Sîntă-Măriei este rupt din Păresimi.’ De asemenea, în popor există credinţa potrivit căreia, ‘la început, Postul Paştilor era de nouă săptămâni, dar văzându-se că e prea lung şi prea sărăcăcios, aşa că oamenii ieşeau prea slabi în primăvară, când trebuia să se dea cu totul muncilor, s-a micşorat acest post cu două săptămâni şi s-au pus aceste zile de post înaintea Sântă-Măriei Mari, când e belşug de legume şi zarzavaturi’.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News