Creștere fulminantă a sărăciei extreme la nivel global. PNUD: Criza costului vieţii aruncă în sărăcie şi chiar foamete milioane de oameni
Criza globală costului vieții determină o creștere fulminantă a sărăciei extreme, potrivit PNUD.
Tot mai mulți oameni ajung să trăiască la limita existenței. Potrivit unui nou raport publicat de Programul ONU pentru dezvoltare (PNUD), criza globală a costului vieţii împinge în sărăcie extremă încă 71 de milioane de oameni din cele mai sărace ţări ale lumii, atenţionează un, transmite Agerpres, citând Reuters.
Creşterea drastică a preţurilor la o serie de bunuri esenţiale înregistrată în acest an se resimte deja în unele părţi din Africa subsahariană, Balcani şi Asia, a relevat o analiză realizată în 159 de ţări în curs de dezvoltare, subliniază administratorul PNUD, Achim Steiner.
"Criza costului vieţii aruncă în sărăcie şi chiar foamete milioane de oameni, cu o viteză uluitoare"
În acest context, PNUD solicită măsuri adaptate, cum sunt ajutoare financiare directe pentru cei mai vulnerabili şi extinderea Iniţiativei de suspendare a serviciului datoriei (DSSI) lansată de ţările bogate pentru a le ajuta pe cele sărace în timpul pandemiei de COVID-19.
"Această criză a costului vieţii aruncă în sărăcie şi chiar foamete milioane de oameni, cu o viteză uluitoare, iar acest lucru sporeşte constant ameninţarea tulburărilor sociale", a insistat Steiner.
"Estimăm că actuala criză a costului vieţii a împins probabil peste 51 de milioane de oameni în sărăcie extremă, la 1,90 dolari pe zi, şi alte 20 de milioane la 3,20 dolari pe zi", totalul pe plan global ridicându-se la peste 1,7 miliarde de oameni, notează autorii raportului.
"Praguri ale sărăciei"
Instituţii ca ONU, Banca Mondială şi FMI folosesc în analizele lor mai multe "praguri ale sărăciei", unul pentru cele mai sărace ţări ale lumii, unde oamenii trăiesc cu 1,90 dolari pe zi sau mai puţin, altul de 3,20 dolari pentru economiile cu venituri medii inferioare şi unul de 5,50 dolari pentru ţările cu venituri medii superioare, menţionează Reuters.
Potrivit raportului, transferurile "ţintite" de lichidităţi de către guverne sunt mai "echitabile şi eficiente" decât subvenţionarea energiei sau alimentelor, de care tind să beneficieze păturile mai bogate ale societăţii.
"Pe termen lung, acestea generează inegalitate, exacerbează şi mai mult criza climatică şi nu atenuează impactul imediat", a atras atenţia directorul pentru politici strategice al PNUD, George Gray Molina.
Avertismentul lui Coșea: Dacă nu punem economia în mişcare şi nu rezolvăm problema facturilor la energie până în toamnă, vom avea mari probleme
Întrebat dacă măsurile luate de Guvernul României în ultima perioadă, compensarea de 50 de bani pe litru la carburant, cei 700 lei pentru români cu venituri mici şi acele vouchere sociale, trecem de criză, profesorul de macroeconomie Mircea Coşea a răspuns clar "nu, nu trecem, pentru că astea sunt măsuri de natură socială care salvează cea mai defavorizată categorie a populaţiei".
"Foarte bine că s-a făcut acest lucru, pentru că acum ne dă seama că România este una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Trăim într-o sărăcie care ar trebui să ne facă de râs faţă de alţii, pentru că pretindem că suntem o ţară europeană, dar iată că sunt oameni care nu au bani nici pentru pâine. Pe ăştia Guvernul i-a ajutat, şi bine că o face.
Însă Guvernul ar trebui să aibă şi o preocupare din ce în ce mai intensă pentru un program economic. Noi nu am rezolvat problemele economice, economia României nu performează, nu s-a relansat după criză. Primul trimestru al acestui an a făcut ca decidenţii noştri politici să se laude cu o rată de creştere extraordinar de mare, dar se înşeală. E o rată de consum, pe HoReCa alimentată de ucrainenii care au ocupat hotelurile. Dacă nu punem economia în mişcare şi dacă nu rezolvăm problema facturilor la energie până în toamnă, vom avea probleme importante", a declarat Mircea Coşea la România TV. Vezi mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News