”Era vorba despre o aplicare a legii salarizării unitare, cu care eram datori, având în vedere că exista această promisiune că se va mări salariul” a spus social-democratul Florian Bodog, la Antena 3. ”Din această lege sunt excluși demnitarii și sunt excluși cei din administrația publică locală, nu se aplică tuturor” a continuat senatorul. 

Dintr-o ”eroare” făcută de liderul PSD Adrian Solomon, s-ar fi încercat ca și demnitarii să aibă parte de această majorare. Deputatul PNL Gheorghe Pecingină, membru în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, a ținut să precizeze că ”argumentele lui Adrian Solomon au fost unele pertinente, doar că trebuia urmată o anumită procedură”. El a mai spus că ”nu ne-am dorit o majorare a salariilor parlamentarilor, exclus lucrul acesta”. 

Despre creștere s-a discutat din luna mai, când în Camera Deputaților, decizională, s-a votat majorarea salariilor bugetarilor de la 1 iulie cu o pătrime. În urmă cu o lună, ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, confirma, răspunzând unei întrebări: ”A fost stabilită, dacă nu mă înşel, o creştere cu o pătrime a salariilor pentru toată lumea care nu a primit de la 1 ianuarie. Dacă nu mă înşel, o creştere cu o pătrime...”. 

Cel mai probabil, majorările vor fi aprobate la rectificarea bugetară. 

Avem cu 17.000 mai mulți bugetari decât în urmă cu un an

Statul a angajat peste 17.000 de bugetari în ultimul an, de patru ori mai mulţi decât în anul anterior. Numărul de bugetari a crescut cu 17.000 în ultimul an (mai 2022 vs. mai 2021) şi a ajuns la 1,27 milioane de persoane. 

La finalul lunii mai 2022, în România figurau aproximativ 1,27 milioane de angajaţi în sectorul bugetar, numărul acestora fiind în creştere cu aproximativ 17.000 faţă de luna mai a anului 2021. Astfel, România a înregistrat o creștere a numărului de angajați la stat de aproape 4 ori mai mare față de aceeași perioadă a anului 2021(un plus 4800 de noi bugetari).

Profesorul Cristian Păun a vorbit despre acest aspect: ”Este o mare problemă, din punctul meu de vedere, și este o măsură care presează asupra deficitului, deficit care se finanțează astăzi la niște dobânzi exorbitante și care, evident, are și o presiune inflaționistă. Până la urmă inflația este și ea o taxă prin care statul se alimentează cu resurse pentru a susține acest aparat bugetar. Este foarte mult 9% din PIB, aproape 10% din PIB, pentru că statul român nu încasează mai mult de 35% din PIB pe parte de veniturile sale, care de altfel nu sunt niște venituri, sunt veniturile noastre de fapt. 1/3 din aceste venituri se duc pe acest aparat bugetar pe care nimeni nu reușește să-l țină sub control și căruia nimeni nu reușește să-i impună niște criterii de performanță sau de productivitate. Este mult mai simplu să mai angajezi și mult mai greu să evaluezi resursele pe care le ai la dispoziție, să vezi ce face fiecare din instituția pe care tu o păstorești și mai departe să tai ceea ce este inutil, birocratic vorbind, astfel încât să poți să operezi ca stat cu angajați mai puțini. Faptul că tu tot adaugi, adaugi noi angajați la stat asta de fapt că tu nu vrei să te iei la trântă cu birocrația și reformele și nu vrei să faci lucruri pe care le așteaptă românii în aceste momente de criză”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News