De la pantofi la haine, discuri de vinil și cel mai recent smartphone, oamenii au o dorință aparent nesățioasă pentru cele mai noi produse. Acum, cercetătorii au folosit modele computerizate pentru a încerca să explice de ce tânjim constant după mai multe lucruri materiale, chiar și atunci când ne fac să ne simțim nefericiți.

Conform constatărilor, urmărim mai multe recompense atunci când devenim „obișnuiți” cu un nivel de viață mai înalt și ne comparăm cu diferite standarde. Noul studiu a fost condus de cercetători de la Departamentul de Psihologie al Universității Princeton din New Jersey.

„De la textele religioase antice la literatura modernă, istoria umană abundă de povești care descriu lupta pentru a obține o fericire veșnică. În mod paradoxal, fericirea este una dintre cele mai căutate emoții umane, dar atingerea acesteia pe termen lung rămâne un obiectiv evaziv pentru mulți oameni. Rezultatele noastre ajută la explicarea faptului de ce suntem predispuși să rămânem prinși într-un ciclu de dorințe și dorințe nesfârșite și pot arunca lumină asupra psihopatologiilor precum depresia, materialismul și consumul excesiv”, spun cercetătorii în lucrarea lor.

Fenomenele care se întâmplă atunci când ne dorim mai mult

Potrivit experților, două fenomene psihologice indică faptul că urmărim fără încetare bunuri materiale. În primul rând, fericirea umană este influențată de un fenomen numit „comparații relative”. Aceasta înseamnă că suntem adesea preocupați de diferența dintre ceea ce avem și nivelul pe care dorim să-l atingem.

În al doilea rând, ceea ce este nevoie pentru a fi fericiți depinde de așteptările noastre anterioare, dar aceste așteptări se pot schimba în timp. De exemplu, dacă am primit o experiență deosebit de plăcută, cum ar fi să fim duși într-o croazieră, atunci ne vom judeca fericirea în funcție de așteptarea de a avea din nou o experiență similară.

O simulare computerizată a creierului uman a fost folosită în studiu

Autorul principal al studiului, Rachit Dubey, de la Universitatea Princeton, a declarat pentru MailOnline: „Lucrarea noastră a fost inspirată de descoperirile despre fericirea umană (în special de tendința noastră de a continua să ne dorim mai mult) și am vrut să oferim o explicație pentru acest comportament”.

În experimentele lor, echipa a creat agenți simulați pe computer pentru a reprezenta „creierul” uman real și modul în care oamenii gândesc.

Dubey a continuat: „Metodele de învățare se concentrează pe antrenarea unui agent (de exemplu, un robot), astfel încât agentul să învețe cum să mapeze situațiile cu acțiuni (de exemplu, să învețe cum să joace șah). Principiul călăuzitor al acestor metode este că ei antrenează agenți folosind recompense – ei oferă recompense pozitive pentru comportamentele dorite și/sau recompense negative pentru cele nedorite”.

Unele dintre creiere au primit o simplă „recompensă”, în timp ce altora li s-a oferit o recompensă suplimentară atunci când și-au bazat deciziile pe așteptările anterioare și pe compararea recompenselor cu altele.

Cercetătorii au descoperit că cel din urmă grup a fost mai puțin fericit, dar a învățat mai repede decât primul și i-a depășit la toate testele pe care le-au efectuat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News