Crăciunul pe rit vechi 2022. Tradiții și obiceiuri la moldoveni, sârbi și lipoveni. Ce este Badnjakul, organizat la Timișoara
Data publicării:
Autor: Doinița Manic
WhatsApp
Astăzi, 7 ianuarie, este Crăciunul pentru cei care celebrează această sărbătoare conform vechiului calendar bisericesc.

Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit astăzi, pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924, scrie Alba24.ro.

Cine sărbătorește Crăciunul pe rit vechi

Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit de români din teritoriile care au făcut cândva parte din România: Basarabia (Republica Moldova de azi), Bugeac și Cer­năuți (în Ucraina de azi). Totodată, Crăciunul este sărbători pe 7 ianuarie și de românii („vlahii”) din Transcarpatia (Maramureșul istoric); românii („vlahii”) din Valea Timocului (în Serbia și Bulgaria); românii din Voivodina; aromânii răspândiți în Balcani.

Au rămas câteva Biserici Ortodoxe care păstrează calendarul iulian neîndreptat. Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă si Biserica Sârbă, precum și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului, se numesc „pe stil vechi”, pentru că prăznuiesc Paștele si toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”, scrie Unica.ro.

TRADIŢII şi OBICEIURI în ziua Crăciunului pe rit vechi

Sărbătoarea începe încă din seara de Ajun, atunci când copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea cea bună a Naşterii Pruncului Sfânt, scrie Timpul.md. După ce colindătorii se întorc la casele lor, membrii familiei la o masă de post, denumită ‘Cina Sfântă’.

Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocşii de stil vechi pun aceleaşi bunătăţi de post specifice Sărbătorilor. Moldovenii, minorităţile de ruşi lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi, pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi, pipinci (ciuperci) cu usturoi sunt mâncărurile pregătite de gospodine.

Și basarabenii sărbătoresc Naşterea Mântuitorului tot pe 7 ianuarie. În Basarabia există obiceiul ca Ajunul Crăciunului să fie aşteptat cu pâine. Gospodinele coc din aluat ”crăciunelul”, un colac mic în forma cifrei opt, dar şi ”ajunelul”, care nu completează optul, adică doar vesteşte apropierea ajunului Naşterii Domnului. Aceşti doi colaci se agaţă, împreună cu flori de busuioc, la icoană şi se ţin până la Sf. Gheorghe, când se scot şi se dau la animale, ca să la păzească de rele și să le ajute să facă pui mai ușor.

În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din porc, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin și votcă.

Ce este Badnjakul, organizat la Timișoara

Conform tradiției, în ajunul Crăciunului pe stil vechi, sârbii din Timișoara au aprins badnjakul  în curtea bisericii lor din Piața Unirii, unde zeci de credincioşi au participat la slujbă. Arderea badnjakului este una dintre tradițiile respectate de sârbii din vestul țării în fiecare an, transmite Realitatea Plus.

Badnjakul se taie obligatoriu din pădure, înainte de răsăritul soarelui, în ziua de ajun, și este dus la biserică, unde preotul îl sfinţeşte. Trunchiului gros de stejar i se dă foc, iar aprinderea lui simbolizează un nou început, bogăţie şi sănătate. Pentru ca totul să meargă perfect, iar belșugul să fie mare, copiii aruncă în flăcări boabe de grâu. Peste 20 de mii de sârbi din vestul tarii sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel