CRĂCIUN 2014. Sărbătoarea Nașterii Domnului este, poate, printre cele mai frumoase sărbători  religioase de peste an. Sărbătoarea Crăciunului este legată, cu precădere în zonele rurale, de unele obiceiuri și superstiții care s-au păstrat de-a lungul timpului.  Iată câteva tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Crăciun.

CRĂCIUN. Sărbătorile de iarnă încep odată cu Postul Crăciunului, pe 15 noiembrie, şi ţin până la Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie. Aceasta este o perioadă bogată în obiceiuri, diferite de la o zonă la alta, având în centru marile sărbători creştine prăznuite în această perioadă.

Primii creștini marcau nașterea lui Isus în luna septembrie odată cu Ros Hashana, sărbătoare din calendarul iudaic. Dar, în anul 264, Saturnaliile au căzut pe 25 decembrie şi împăratul roman Aurelian a proclamat această dată "Natalis Solis Invicti", festivalul naşterii invincibilului Soare, iar în 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima dată oficial data naşterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie.

CRĂCIUN. Împăratul Constantin cel Mare a fost cel care, în anul 325, a desemnat în mod oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează naşterea lui Iisus. Totuși, majoritatea țărilor nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală decât în secolul al XIX-lea.
Unul dintre cele mai îndrăgite obiceiuri de Crăciun este colindatul, iar cel mai vechi astfel de cântec este „Jesus refulsit omnium", compus în secolul al IV-lea, de St. Hilary din Poitiers.
În 1818, ajutorul de preot austriac Joseph Mohr a fost anunţat cu o zi înaintea Crăciunului că orga bisericii sale s-a stricat şi nu poate fi reparată la timp pentru slujba de Crăciun. Atunci, el s-a apucat să scrie trei piese care să poată fi cântate de cor şi acompaniate la chitară. Una dintre ele era „Silent Night, Holy Night", care astăzi este cântată în peste 180 de limbi străine de milioane de persoane.

Citește și: Obiceiuri mai puțin cunoscute ale altor popoare de Crăciun

CRĂCIUN. O altă poveste despre Crăciun, mai puţin cunoscută, spune că, în secolul al VII-lea, călugării foloseau forma triunghiulară a bradului pentru a descrie Sfânta Treime. În jurul anului 1500, oamenii au început să vadă în bradul de Crăciun un simbol al copacului din Paradis şi au atârnat în el mere roşii, simbol al păcatului originar. În secolul al XVI-lea, însă, familiile creştine au început să decoreze brazii cu hârtie colorată, fructe şi dulciuri. Dar mai înainte, în secolul al XII-lea, oamenii obişnuiau să atârne brazii de Crăciun în tavan, cu vârful în jos, ca simbol al creştinătăţii.

CRĂCIUN. În România, Crăciunul este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinilor. În tradiţia populară se spune că Fecioara Maria trebuia să-l nască pe fiul lui Dumnezeu şi umbla, însoţită de Iosif, din casă în casă, rugând oamenii să-i ofere adăpost. Ajunsă la casa bătrânilor Crăciun şi Crăciunoaie, aceştia nu o primesc pentru a nu le "spurca" locuinţa prin naşterea unui copil conceput din greşeală. Ajunsă la capătul puterilor, Maria a intrat în ieslea vitelor, unde au apucat-o durerile naşterii. Crăciunoaia a auzit-o şi i s-a făcut milă, astfel încât a ajutat-o în rol de moaşă. Crăciun a aflat, s-a supărat şi i-a tăiat bătrânei mâinile, apoi, de frică, a fugit de acasă. Crăciunoaia a umplut, cum a putut, un ceaun cu apă, l-a încălzit şi l-a dus să spele copilul. Maria i-a zis să încerce apa şi când a băgat cioturile mâinilor, acestea au crescut la loc. 

CRĂCIUN. Se zice, din timpuri vechi, că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.

Citește și: Unde s-a născut Iisus cu adevărat. Cuvântul "grajd" ar fi o eroare de traducere din greacă

Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.

Dacă este un cer senin de Crăciun va fi un an roditor, iar dacă bate vântul acesta va aduce ghinion.

CRĂCIUN. Ciobanii așează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până în aprilie, la "Alesul oilor". Atunci îl scot, îl macină și, amestecat cu tărâțe, îl dau oilor, pentru ca turma să sporească.

De Crăciun, pâinea se așează sub masă, ca să atragă norocul, iar sub fața de masă se pune pleava de grâu, pentru belșug. Până la Crăciun, toată lumea trebuie să se împace cu dușmanii.

CRĂCIUN. În unele legende, se spune că unul dintre animalele alese de Maica Domnului este broasca. Aceasta a fost cea care a vestit Sfânta Naștere. Drept urmare, trupul broaștei nu putrezește, ci se usucă, nefiind mâncat de viermi. Se consideră că cine omoară o broască face un mare păcat.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News