Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Crăciun cu miros de mandarine pe timpul lui Ceaușescu, poveste pentru nostalgici și recenți
Foto: http://nicolae-ceausescu.yolasite.com
Apropo de mandarine și Crăciun, am pentru nostalgici sau pentru recenți o amintire din 1985, patru ani înainte de sfârșitul comunismului.
Celebra actriță Draga Olteanu-Matei povestește, la Antena 3, cum era Crăciunul în copilărie, cândva, pe la sfârșitul războiului: era o magie în aer, un miros de brad, de mandarine...așa de bine se îmbina mireasma bradului cu cea a mandarinelor, spune Draga Olteanu-Matei.
Apropo de mandarine și Crăciun, am pentru nostalgici sau pentru recenți o amintire din 1985, patru ani înainte de căderea comunismului.
După trei luni de cazarmă, prima permisie: toți militarii cu termen redus mergeau acasă, undeva între Crăciun și Anul Nou. Bradul, de fapt un molid ofilit, nu mirosea a nimic, dar în baie am găsit, nedesfăcut, un produs de contrabandă, strecurat din occidentala Ungarie sau poate din capitalista Iugoslavie. Pe flacon scria, mare, Mandarine. În rest, nu se înțelegea nimic. Exact ca în scheciul lui Toma Caragiu despre etichetele în limbi străine: Cocosipolibi nanagugu!
Părea a fi șampon, așa că am procedat în consecință. S-a dovedit, însă, a fi spumant de baie, deci a trebuit să stau vreo cinci minute sub dușul cu apă călîie ca să scap de clăbuc. Spre seară, când am ieșit din casă, doi trecători m-au întrebat conspirativ, pe stradă: Ați găsit mandarine? Unde se dau?
Este drept că felinarele nu ardeau, Ceaușescu făcea economie, dar de la faruri și de la lumina din apartamente se mai zărea câte ceva, iar oamenii puteau vedea că nu car nicio pungă (de un leu, pentru cunoscători), nicio sacoșă. Poate își închipuiau că am ascuns mandarinele sub palton, poate credeau că le-am mâncat pe loc și duc după mine doar mirosul mandarinelor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
