Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a declarat că la începutul anului 2018, România s-a confruntat cu un risc de dezangajare de 800 de milioane de euro și că ştie cazuri în care se lucrează deja pe teren, fără însă ca proiectele sa fie trimise la Comisia Europeană.

"La începutul anului 2018, România s-a confruntat cu un risc de dezangajare de 800 de milioane de euro, din cauza proiectelor insuficiente în cadrul Programului Operaţional Regional. La ora actuala, situaţia evoluează de la o zi la alta. În discuţiile repetate pe care atât eu, cât şi serviciile mele, le-am purtat cu autorităţile române de-a lungul anului, am agreat împreună un set de măsuri menite să reducă riscul de dezangajare, adică riscul pierderii din fondurile alocate României. De pildă, am aprobat fuziunea Programului Operaţional Iniţiativa pentru IMM-uri cu POR, am aprobat extinderea rezervei de proiecte eligibile, incluzând schema Casa Verde, modernizarea grădiniţelor, achiziţionarea de ambulanţe pentru toate judeţele şi redirecţionarea fondurilor spre zone cu o mai bună perspectivă de absorbţie, cum sunt proiectele pentru IMM-uri, domeniu către care am redirecţionat 150 de milioane de euro. 72,5 milioane de euro au fost realocate acum către Axa prioritară 8 'Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale' şi sunt fericită să văd că, prin extinderea scopului acestui program, cu ajutorul fondurilor europene vom putea moderniza ambulanţele din ţară, în beneficiul direct al cetăţenilor români", a explicat comisarul european.

Cereri de plată, până la 31 decembrie 2018

 

Oficialul a amintit că autorităţile române pot face cereri de plată până la data de 31 decembrie 2018.

"La nivelul nostru, al Comisiei Europene, noi suntem pregătiţi să primim plăţi până în 31 decembrie la miezul nopţii. Întârzierile au fost destul de mari încă de la începutul perioadei de programare şi, cu tot optimismul meu, din păcate cred că nu poate fi evitată pierderea unor fonduri, sper însă ca aceasta să fie cât mai mică. Dar nu trebuie uitat totuşi că modificările continue, împreună cu măsurile de simplificare introduse de către autorităţile române, vor genera rezultate semnificative în anul 2019, an în care se aşteaptă ca rata de implementare să crească semnificativ", a adăugat Corina Creţu.

Comisia Europeană - proiecte retrospective aprobate

 

În ceea ce priveşte Programul de Infrastructură (POIM), Comisia Europeană a aprobat proiecte retrospective în valoare de 1,3 miliarde de euro şi proiecte fazate în valoare de 3,1 miliarde de euro, costuri eligibile.

"Proiecte retrospective înseamnă proiecte care erau finalizate, în funcţiune, cum sunt Autostrada Soarelui sau Centura Timişoarei, dar pentru care statul plătea credite către bănci. Am preluat aceste datorii pe fonduri europene, degrevând bugetul naţional de această povară. O altă măsură a fost fazarea în doua părţi a proiectelor care trebuiau încheiate până în anul 2015, dar din varii motive acest lucru nu s-a întâmplat. Este, de pildă, cazul majorităţii proiectelor de modernizare a reţelelor de apă şi canalizare. Aceste proiecte se vor încheia, unele s-au încheiat deja, dar consumă din perioada actuală de programare 3,1 miliarde de euro. Datorită tuturor acestor măsuri, riscul de a pierde bani pe Programul de Infrastructură Mare poate apărea la finalul anului 2019, dacă nu vom primi proiecte noi spre aprobare', a arătat Corina Creţu.

'Se lucrează deja pe teren, fără ca proiectele să fie trimise la Comisia Europeană'

 

Comisarul a adăugat că ştie cazuri în care se lucrează deja pe teren, fără însă ca proiectele sa fie trimise la Comisia Europeană, cu referire la autostrada Sibiu-Piteşti, podul peste Dunăre de la Brăila sau autostrada Piteşti-Craiova.

"Ideal ar fi fost să primim proiectele înainte de începerea lucrărilor, dar sper că, odată primite, vor fi proiecte de calitate, care nu vor ridica probleme de eligibilitate şi vom putea plăti restrospectiv lucrările care sunt în curs de desfăşurare. Îmi doresc să începem o discuţie aplicată şi pentru Autostrada Unirii Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni, atât de importantă pentru dezvoltarea economică în primul rând a Moldovei şi conectarea sa cu Europa. Noi ne-am oferit să realizăm studiul de fezabilitate în actuala perioadă de programare, până în 2020, apoi începerea efectivă a construcţiei, etapizarea lucrărilor, dar nu am primit nici o solicitare oficială în acest sens din partea autorităţilor', a adăugat oficialul european.

Podul Centenarului din Oradea, inaugurat în prezenţa comisarului european Corina Creţu

Drum autostradă Craiova - Pitești. Lia Olguța Vasilescu, decizie justiție: S-a semnat! E un moment istoric

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News