Creierul adolescenților se dezvoltă diferit, în funcție de ceea ce fac în timpul nopții.

Este ora 23:00 noaptea și copilul tău încă are lumina din dormitor aprinsă. Vrei să doarmă suficient pentru școală a doua zi, dar nu reușești să-l convingi? O nouă cercetare arată ce se întâmplă cu creierul și comportamentul tinerilor adolescenți după ce au devenit „bufnițe de noapte” sau „ciocârlii de dimineață“.

S-a descoperit că această schimbare a modelului de somn a crescut riscul de a avea probleme de comportament și a întârziat dezvoltarea creierului în adolescența târzie. Totuși, există și vești bune”

Obiceiurile de somn se schimbă

Tiparele de somn ale oamenilor se schimbă în timpul adolescenței. Adolescenții pot rămâne treji mai mult timp și pot adormi mai târziu.

Mulți adolescenți trec, de asemenea, de la a fi o ciocârlie de dimineață la o bufniță de noapte. Se simt mai productivi și mai alerți seara, preferând să se culce mai târziu și să se trezească mai târziu a doua zi.

Această trecere către „seară” poate intra în conflict cu școala și munca adolescenților. O lipsă cronică de somn, din cauza acestor programe de somn nepotrivite, poate explica de ce adolescenții care sunt bufnițe de noapte sunt expuși unui risc mai mare de a avea probleme emoționale și comportamentale decât cei care sunt niște ciocârlii.

Cercetările emergente arată, de asemenea, că ciocârliile și bufnițele de noapte au o structură diferită a creierului. Aceasta include diferențele atât în ​​materie cenușie, cât și în cea albă, care au fost legate de diferențe de memorie, bunăstare emoțională, atenție și empatie.

În ciuda acestor legături, nu este clar cum ar putea apărea această relație. A fi o bufniță de noapte crește riscul pentru probleme emoționale și comportamentale ulterioare? Sau problemele emoționale și comportamentale determină pe cineva să devină mai mult o bufniță de noapte?

Cum a decurs studiul?

La peste 200 de adolescenți și părinților lor li s-a cerut să completeze o serie de chestionare despre preferințele de somn ale adolescenților și bunăstarea emoțională și comportamentală. Participanții au repetat aceste chestionare de mai multe ori în următorii șapte ani.

Adolescenții au avut, de asemenea, două scanări ale creierului, la câțiva ani distanță, pentru a le examina dezvoltarea creierului. S-a pus accentul pe cartografierea modificărilor în structura materiei albe – țesutul conjunctiv al creierului care permite acestuia să proceseze informațiile și să funcționeze eficient.

Cercetările anterioare arată că structura substanței albe a ciocârliilor de dimineață și a bufnițelor de noapte diferă. Cu toate acestea, studiul este primul care examinează modul în care modificările preferințelor de somn ar putea afecta modul în care substanța albă crește în timp.

Adolescenții care au avut să devină o bufniță de noapte la începutul adolescenței (în jurul vârstei de 12-13 ani) au avut mai multe șanse de a avea probleme de comportament câțiva ani mai târziu. Aceasta a inclus o agresivitate mai mare, încălcarea regulilor și comportamente antisociale. Totuși, aceștia nu erau expuși unui risc crescut de probleme emoționale, cum ar fi anxietatea sau starea de spirit scăzută.

Important este că această relație nu a avut loc în sens invers. Cu alte cuvinte, s-a constatat că problemele emoționale și comportamentale anterioare nu au influențat dacă un adolescent a devenit mai mult o ciocârlie sau o bufniță de noapte la sfârșitul adolescenței.

Cercetările au arătat, de asemenea, că adolescenții care au avut tendința să devină bufniță de noapte au avut o rată diferită de dezvoltare a creierului față de adolescenții care au rămas ciocârlii. S-a descoperit că materia albă a bufnițelor de noapte nu a crescut în același grad ca adolescenții care erau niște ciocârlii. Creșterea substanței albe este importantă în anii adolescenței pentru că sprijină dezvoltarea cognitivă, emoțională și comportamentală.

Care sunt implicațiile?

Aceste descoperiri se bazează pe cercetările anterioare care arată diferențe în structura creierului între ciocârlii și bufnițele de noapte. De asemenea, se bazează pe cercetări anterioare care indică faptul că aceste schimbări ar putea apărea în anii adolescenței.

Important este că s-a arătat că a deveni o bufniță de noapte crește riscul de a experimenta probleme de comportament și întârzierea dezvoltării creierului în adolescență mai târziu, și nu invers.

Aceste descoperiri evidențiază importanța concentrării asupra obiceiurilor de somn-veghe ale adolescenților la începutul adolescenței pentru a susține sănătatea lor emoțională și comportamentală ulterioară. A dormi suficient este extrem de important pentru sănătatea mentală.

De asemenea, așa cum arată cercetările, aceste lucruri nu sunt bătute în piatră. Cercetările arată că ne putem modifica preferințele și obiceiurile de somn. De exemplu, expunerea la lumină (chiar și la lumină artificială) ne modifică ritmurile circadiene, ceea ce ne poate influența preferințele de somn. Așadar, reducerea la minimum a expunerii noaptea târziu la lumini și ecrane puternice poate fi o modalitate de a ne modifica preferințele și de a ne îndrepta spre somn.

Expunerea la lumină dimineața poate ajuta, de asemenea, să ne schimbăm ceasurile interne la un ritm mai orientat spre dimineață. În acest sens, tinerii pot fi încurajați să ia micul dejun afară sau să meargă pe un balcon sau în grădină înainte de a merge la școală sau la serviciu, conform Science Alert.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News