Urmărește emisiunea live
Copiii, monedă a negocierilor între profesori și politicieni: Singura lecție pe care au înțeles-o a fost că ei nu contează
Data actualizării:
Data publicării:
Autor: Irina Constantin
WhatsApp
foto pexels ilustrativ
foto pexels ilustrativ
Un studiu prezentat de Organizația Salvați Copiii, chiar de Ziua Internațională a Copilului, arată că în 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială.

"Riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în oraşele mari, 30,7% în urbanul mic şi suburbii şi 50,1% în zonele rurale. Una din 10 familii nu şi-a putut permite să îşi încălzească locuinţa în mod corespunzător în 2021 şi aproape una din cinci nu şi-a putut permite o masă hrănitoare", se arată într-un comunicat transmis de Salvați Copiii.

România, țara care încă are WC-uri în curtea școlii, în care mai există copii care învață la lumina lumânării sau care merg prin noroaie kilometri întregi pentru a ajunge la școală, rămâne în topul european al mortalității infantile cu o rată de 5,2 la mie (în anul 2021), peste media Uniunii Europene de acum 20 de ani.

De la faimosul program “Cornul și laptele”, de succes pe hârtie, un eșec în realitate, nu a mai existat niciun proiect, nici măcar pe hârtie, care să vină în sprijinul copiilor și care să pună accent pe educația acestora.

Copiii – o monedă a negocierilor

Zile la rând, copiii au fost victimele colaterale ale negocierilor dintre profesori și politicieni. Deși poate fi perfect justificată dorința cadrelor didactice de a primi salarii în conformitate cu rolul lor în societate, cei care au avut cel mai mult de pierdut de pe urma protestelor au fost elevii și părinții. Medii neîncheiate, examene amânate, singura lecție pe care au înțeles-o copiii din toată această negociere a fost aceea că ei nu contează, că binele lor nu primează niciodată.

Cu legi ale educației schimbate în permanență, cu interes scăzut pentru programe de educație financiară sau de dezvoltare personală în școli, elevii români ajung fie să abandoneze școala, fie să cadă în depresie sau să crească procentul analfabetismului.

“Abandonul şcolar a rămas neschimbat în toată perioada de aplicare a Legii educaţiei naţionale 1/2011, acest fenomen afectând 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar şi gimnazial şi 14.381 din învăţământul liceal (an şcolar 2019/2020). De asemenea, persistă fenomenul neparticipării şcolare în raport cu populaţia şcolară - 286.150 de copii între 7 şi 17 ani erau în afara şcolii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă şcolară. România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puţin, deşi ţinta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârşitul anului 2020", arată Salvați Copiii.

Copiii – folosiți de politicieni pentru voturi

Partidele politice continuă să își ducă războaiele și lupta pentru Putere chiar și atunci când este în joc viitorul copiilor și ar trebui să existe consens. 

România educată va fi acea Românie în care politicienii se vor întrece în Parlament pentru a face legi care să vină în sprijinul copiilor, deocamdată, ei se întrec în legi care să le aducă procente electorale și să le crească imaginea. Avem 8 legi care vizează jocurile de noroc și nicio lege care să vorbească despre combaterea reală a abandonului școlar. Avem parlamentari care vorbesc despre a-i proteja de copii de jocurile de noroc, deși ei sunt la acest moment protejați prin lege, dar nu vorbesc o secundă despre copiii care trăiesc la limita sărăciei.

Avem recentul caz al dezinfomării legate de tânărul de 19 ani din Vâlcea care a murit după ce și-a dat foc în plină stradă, în apropiere de liceul la care învăța. Și deși familia acestuia și anchetatorii au exclus orice posibilitate ca tânărul să fi jucat vreodată jocuri de noroc, aproape toate știrile au mânjit imaginea lui, menționând că a recurs la gestul său pentru că a pierdut 3.000 de lei la păcănele. Realitatea a fost că tânărul suferea de depresie și nimeni nu a văzut strigătele sale de ajutor. 

Ce au făcut politicienii? Au gândit programe care să ajute la prevenirea depresiei în rândul tinerilor? Au gândit proiecte care să-i ajute pe părinți să depisteze simptomele depresiei? Nu! Politicienii s-au urcat și mai tare pe valul dezinformării și l-au ridicat până la ridicol. Deputata USR Diana Stoica, unul dintre inițiatorii proiectelor de lege privind jocurile de noroc, a profitat în cel mai meschin mod de această dezinformare.  Împreună cu colegii săi useriști, Diana Stoica a dedicat proiectul “Fără păcănele lângă școli” memoriei lui Alex, tânărul din Vâlcea. Astfel, i-a mânjit de două ori memoria tânărului: prima dată prin minciună și manipulare, a doua oară prin folosirea emoțională a imaginii unui copil pentru promovarea unui interes de partid.

Și acesta este doar un exemplu. Această practică este des întâlnită în rândul parlamentarilor. Senatul a dedicat copiilor o zi a porților deschise, însă, pentru mulți dintre politicieni a fost doar un prilej de a face poze și postări emoționante cu și despre copii, ba chiar, unele dintre ele promovând diferite companii care au ales să sponsorizeze evenimentul de la Senat. Cât de mult a fost despre copii și cât despre imaginea lor și propriile lor interese?

Peste jumătate dintre copiii din România vor să plece din țară

Peste jumătate dintre copiii români (55,1%) îşi doresc să plece din ţară şi să se stabilească peste graniţe, printre principalele motive care i-ar determina să emigreze se numără oportunităţile legate de educaţie (26,3%) şi nemulţumirea sau neîncrederea faţă de condiţiile de viaţă din România (21,9%), relevă datele unei anchete sociologice derulate de Salvați Copiii.

Ce fac politicienii cu aceste cifre? Absolut nimic! 

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, se luptă cineva pentru ca o parte din acești bani să se ducă spre educație, spre copii? Cearta Coaliției de Guvernare privind soarta acestor bani nu are niciodată în discuție copiii, ci propriile interese: câți bani se duc la transporturi, câți la dezvoltare, nimic despre Educație sau Sănătate. De ce? Pentru că atunci când investești în educație, banii nu se mai întorc în buzunarele lor. Ce nu vor să vadă domnii politicieni este că banii învestiți în educație se întorc, de fapt, într-o Românie mai educată, mai dezvoltată, într-un nivel de trai mai crescut, iar un nivel de trai crescut înseamnă și o economie înfloritoare. Realitatea este că politicienii preferă o țară săracă și un grad mare de analfabetism. De ce? Pentru că asta le garantează lor funcții și Putere.

De Ziua Copilului, politicienii ar fi trebuit să își ceară scuze că nu au investit în copii, în educația lor, ar fi trebuit să iasă și să anunțe proiecte reale, soluții concrete care să le facă traiul mai ușor, nu să se întreacă în selfie-uri care să emoționeze. Emoția le aduce lor voturi în plus și like-uri pe Facebook, dar nu le ține de foame copiilor care trăiesc în sărăcie.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Acest articol reprezintă o opinie.

WhatsApp
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?
pixel