Consilierii lui Donald Trump au propus ideea de a cere aliaților NATO să cheltuiască 3% din produsul intern brut pentru apărare, o țintă mai mare decât au acceptat membrii alianței și un avertisment care semnalează și mai multă tensiune dacă fostul președinte se întoarce la Casa Albă, scriu Bloomberg și scmp.

Ideea de a le cere membrilor NATO să cheltuiască mult mai mult decât obiectivul actual de 2% – unul pe care mulți aliați l-au îndeplinit abia recent – ​​a apărut în discuțiile de la Convenția Națională Republicană din Milwaukee de săptămâna trecută, potrivit unor surse.

Acești oameni au spus că ținta ridicată este doar o idee pentru moment și nu a ajuns încă o politică oficială pentru echipa lui Trump. Fostul președinte al SUA s-a plâns de mult timp că aliații nu cheltuiesc suficient pentru armatele lor, atacând membrii pentru că nu au îndeplinit angajamentul din 2014 de a aloca 2% din PIB pentru apărare.

La începutul acestei luni, în marginea summitului NATO de la Washington, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat la o reuniune a liderilor industriei de apărare că este timpul să „schimbăm limbajul pentru a spune că 2% este un minim” și nu „limita de sus”.

Ținta mai mare propusă de consilierii lui Trump ar necesita sute de miliarde de dolari în noi cheltuieli din partea aliaților care se luptă deja să controleze datoria guvernamentală. Doar trei națiuni NATO – Polonia, SUA și Grecia – au cheltuit 3% sau mai mult din PIB pentru apărare anul trecut, potrivit NATO.

Consilierii lui Trump au în vedere ca statele NATO să cheltuiască 3% din PIB pentru apărare

O astfel de cerere l-ar pune pe Trump în concordanță cu președintele polonez Andrzej Duda, care a creat o prietenie cu Trump în trecut. El a cerut NATO la începutul acestui an să atingă un obiectiv de 3%. Toate cele trei state baltice s-au angajat să-și majoreze cheltuielile pentru apărare la 3% din PIB.

Deși Trump poate cere schimbarea țintei NATO, pentru a face acest lucru oficial ar avea nevoie de aprobarea tuturor membrilor alianței. În 2014, națiunile NATO au fost de acord cu așa-numita Declarație din Țara Galilor, un angajament neobligatoriu în care urmăreau „să se îndrepte către pragul de 2%” într-un deceniu.

Cheltuielile NATO pentru apărare au devenit un punct de discuție major în campania prezidențială a SUA, Trump sugerând, la un miting din Florida, la începutul lunii iulie, că nu și-ar onora angajamentele alianței pentru apărarea reciprocă dacă o țară nu își îndeplinește obiectivele de cheltuieli.

O altă persoană a confirmat că ținta mai înaltă a fost discutată în Milwaukee, dar a existat o dezbatere dacă stabilirea acesteia ar fi o idee bună. Persoana a spus că ținta inferioară este un lucru util, deoarece toate statele membre s-au angajat în acest sens, în timp ce stabilirea unui obiectiv mai înalt ar fi imposibil de aplicat și ar putea rupe unitatea alianței.

Atât Trump, cât și administrația președintelui american Joe Biden au încercat să-și asume creditul pentru creșterea cheltuielilor militare de către aliații Organizației Tratatului Atlanticului de Nord în ultimii ani. În 2024, 23 dintre cei 32 de membri ai alianței urmau să cheltuiască cel puțin 2% din PIB pentru apărare, față de 9 în 2020. Mai mulți s-au angajat să atingă obiectivul în acest an.

Un purtător de cuvânt al NATO a spus că alianța însăși a precizat că 2% este doar o linie de bază și nu o limită. Un comunicat de la un summitul recent al liderilor NATO de la Washington a spus că cheltuielile dincolo de această țintă ar fi necesare în unele cazuri pentru a aborda deficiențe.

Dar experții spun că acest lucru se datorează mai mult răspunsului la invazia Ucrainei de către Rusia decât convingerii lui Biden sau Trump. În ultimele luni, liderii europeni au spus că se așteaptă să cheltuiască și mai mult pentru securitatea lor, deoarece SUA se concentrează pe alte priorități.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News