Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate, miercuri, conflictul juridic de natură constituțională dintre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și ministrul justiției, respectiv Ministerul Justiției.

„Cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre ministrul justiției, respectiv Ministerul Justiției, ca parte a autorității executive, pe de o parte,și autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte”, potrivit ordinii de zi afișate pe site-ul instituției. CCR a discutat despre conflict pe 27 noiembrie, însă a amânat dezbaterea pentru 11 decembrie.

Pe 12 noiembrie, în cadrul prezentării punctele de vedere la ședința CCR, Alexandru Stan, director în cadrul Ministerului Justiției, a declarat despre presupusul conflict cu CSM că este unul "artificial" în care instituția reclamantă nu dorește soluționarea. La întrunirea CCR, unde a fost prezent și fostul ministru al Justiției Ana Birchall, Consiliul nu a trimis un reprezentant.

Ana Birchall a dorit să-și prezinte punctul de vedere personal 

Ana Birchall a dorit să-și prezinte punctul de vedere personal în conflict însă cererea ei nu a fost admisă de judecătorii CCR, care au constatat că nu mai are calitatea de ministru al Justiției. Reprezentantul Ministerului Justiției a declarat că CSM nu prezintă soluții de rezolvare a conflictului de natură constituțională pe care instituția îl reclamă în cerere.

Consiliul Superior al Magistraturii nu a fost reprezentat în cadrul ședinței CCR unde au fost expuse punctele de vedere cu privire la cererea de soluționare a conflictului de natură constituțională. Lia Savonea, președintele CSM, a sesizat CCR cu un conflict între Consiliu şi acţiunile Anei Birchall - la acea vreme ministrul al Justiţiei, transmite Mediafax.

Cererea transmisă de Lia Savonea către CCR este motivată de următoarele chestiuni:

1. „Ingerinţă gravă a ministrului Justiţiei, Ana Birchall, în activitatea de urmărire penală desfăşurată de procurori.
2. Acte de subminare a independenţei justiţiei din România prin negocierea unei „foi de parcurs” privind statul de drept cu reprezentantul unui stat străin, conturând percepţia că problemele justiţiei din România nu sunt gestionate de organismele constituţionale abilitate ci de anumiţi factori externi.
3. Acţiuni repetate de decredibilizare şi blocare a activităţii CCR, autoritate de rang constituţional, cu rol bine configurat în arhitectura statului de drept din România.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News