Data publicării:
Conflictul din Nagorno-Karabakh, un an de la acordul de încetare a focului. Ambasadorul Armeniei în România denunță o catastrofă umanitară
Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, a acordat în exclusivitate un interviu publicației DefenseRomania în contextul împlinirii unui an de la semnarea acordului trilateral de încetare a focului în Nagorno-Karabakh ca urmare a ofensivei din septembrie 2020 a Azerbaidjanului, sprijinit de Turcia.
Ambasadorul Armeniei la București vorbește despre situația actuală din Nagorno-Karabakh și atrage atenția că în timpul conflictului de anul trecut au fost încălcate grav prevederile dreptului umanitar și militar.
Erevanul denunță o „adevărată catastrofă umanitară” și cere Consiliului Europei și organismelor internaționale să deruleze anchete cu privire la situația extrem de gravă din regiune.
„Autoritățile azere nu doar că nu și-au respectat angajamentele asumate, dar în războiul din toamna anului trecut au și încălcat grav prevederi ale dreptului umanitar și militar, fapte care au provocat o adevărată catastrofă umanitară, consecințele căreia nu au fost nici acum soluționate, ceea ce, în mod evident, trebuie să facă obiectul cercetării Consiliului Europei și al altor organisme internaționale” - Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, citat de DefenseRomania.
Redăm integral interviul acordat DefenseRomania de Excelența Sa Sergey Minasyan, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Armenia în România, la un an de la semnarea cordului trilateral de încetare a focului în Nagorno-Karabakh.
„Azerbadjanul n-a fost niciodată interesat de soluționarea pe cale pașnică a conflictului”
DefenseRomania: La 9 noiembrie s-a împlinit un an de la semnarea acordului trilateral de încetare a acțiunilor militare în Nagorno-Karabakh. Ce s-a întâmplat după părerea dumneavoastră?
E.S. Sergey Minasyan: După cum știți, pe 27 septembrie 2020, Azerbaidjan, cu implicarea și sprijinul direct al Turciei, dar și cu participarea luptătorilor teroriști străini din Orientul Mijlociu au pornit un război la scară largă împotriva regiunii Negorno-Karabakh, cu scopul de a priva poporul armean din Artsakh de dreptul la o viață liberă și sigură în propria-i Patrie, stăpânindu-și destinul după bunul său plac.
Războiul, care a durat 44 de zile, a fost însoțit de încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale drepturilor omului, crime de război și alte atrocități în masă săvârșite de Azerbaidjan. În timpul ostilităților, forțele armate ale Azerbaidjanului au țintit deliberat cu lovituri de artilerie și aeriene, folosind chiar și armament interzis spre obiecte de infrastructură civilă și așezări pașnice, inclusiv capitala Stepanakert, ceea ce a dus la pierderi de vieți omenești și distrugeri. Crimele comise au fost întărite cu documente și prezentate în totalitate organizațiilor și instituțiilor internaționale specializate. Lucrările în această direcție continuă în cadrul diverselor platforme internaționale.
Politica armenofobă și amenințările considerabile privind uzul de forță la care recurge, de ani de zile, conducerea Azerbaidjanului: respingerea propunerilor venite din partea mediatorilor internaționali privind soluționarea conflictului și consolidarea armistițiului; încălcarea sistematică și cu regularitate a prevederilor acordului de încetare a focului; acumularea excesivă de armament prin încălcarea angajamentelor internaționale și organizarea exercițiilor militare ofensive de-a lungul liniei de contact; refuzul de a da curs apelului Secretarului General al ONU pentru instaurarea unui armistițiu global, precum și declarațiile de după război prin care se neagă existența Nagorno-Karabakhului, dar și alte acțiuni - demonstrează că Azerbadjanul n-a fost niciodată interesat de soluționarea pe cale pașnică a conflictului. Acest fapt a fost confirmat încă o dată acum o săptămână, atunci când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a acuzat autoritățile azere de torturarea a doi armeni, locuitori de la granița cu țara învecinată, care în 2014, au ajuns din întâmplare pe teritoriul Azerbaidjanului.
Azerbaidjanul a împiedicat considerabil eforturile comunității internaționale, în special cel al țărilor ce co-prezidează Grupul de la Minsk al OSCE – singurul format mandatat internațional, de a instaura un armistițiu umanitar. După cum știți, cele trei acorduri de încetare a focului obținute la nivel ministerial la inițiativa Rusiei, Franței și a Statelor Unite nu au fost implementate. Acordul trilateral de încetare a focului semnat, la inițiativa Președintelui Rusiei, la data de 9 noiembrie 2020, urmat de dislocarea trupelor rusești de menținere a păcii, au oprit agresiunea azeră și au creat condiții pentru asigurarea securității complete a populației în Artsakh.
Ar trebui remarcat și faptul că agresiunea Azerbaidjanului împotriva Nagorno-Karabakhului, dincolo de toate celelalte, a fost și o încălcare gravă a angajamentelor asumate de autoritățile de la Baku în momentul aderării la Consiliul Europei, dar și în cadrul cooperării cu alte organizații internaționale pentru soluționarea conflictului exclusiv pe cale pașnică și în baza compromisurilor politice. Autoritățile azere nu doar că nu și-au respectat angajamentele asumate, dar în războiul din toamna anului trecut au și încălcat grav prevederi ale dreptului umanitar și militar, fapte care au provocat o adevărată catastrofă umanitară, consecințele căreia nu au fost nici acum soluționate, ceea ce, în mod evident, trebuie să facă obiectul cercetării Consiliului Europei și a altor organisme internaționale.
„Catastrofă umanitară după agresiunea azero-turcă”
DefenseRomania: Ați menționat consecințele catastrofei umanitare, vă rugăm să ne dați mai multe detalii referitoare la această situație?
E.S. Sergey Minasyan: Cum am menționat deja, în urma agresiunii azero-turce împotriva Artsakhului, armenii din Artsakh s-au lovit de numeroase probleme umanitare – mai mult de 90 de mii de armeni din Artsakh au fost forțați să-și părăsească propriile locuințe, dar majoritatea dintre ei au revenit în prezent în Artsakh. Mai mult de 40 de mii de persoane au rămas fără case și proprietăți, obiecte de infrastructură vitală a fost distruse, inclusiv școli și spitale. Din acest motiv, Republica Armenia acordă o importanță majoră accesului liber al organizațiilor umanitare internaționale și a altor organisme în Artsakh, fapt extrem de important în contextul soluționării cuprinzătoare și eficiente a crizei umanitare rezultate în urma războiului. Chiar și la un an de la cele întâmplate, Azerbaidjanul încă ține în captivitate prizonieri armeni de război, militari și civili, încălcând grav angajamentele asumate prin semnarea Acordului Trilateral din 9 noiembrie, dar și dreptul international umanitar.
După cum se știe, mai multe organizații internationale, printre care și Human Rights Watch, au tratat subiectul crimelor de război săvârșite de Azerbaidjan, iar problema prizonierilor de război militari sau civili este în permanență adusă în față Azerbaidjanului, de țările ce co-prezidează grupul de la Minsk al OSCE. Așadar, este extrem de importantă pentru noi poziția comunității internationale, a instituțiilor Uniunii Europene și a țărilor membre. La rândul său, Armenia întreprinde demersurile necesare în această direcție atât la nivel de stat, dar și în dimensiunea parlamentară sau în interacțiunea cu organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, cu instanțele internationale de judecată sau societatea civilă.
Între 13 septembrie și 11 octombrie a.c., la Geneva a avut loc cea de a 48-a Sesiune a Consiliului Drepturilor Omului, în care a fost discutat un spectru larg de chestiuni legate de protecția drepturilor omului și situația respectării drepturilor omului în diverse state, context în care, Republica Armenia a inițiat o Declarație Comună. Nouăsprezece state din toate grupurile regionale ale ONU s-au alăturat acelei Declarații referitoare la protecția dreptului international umanitar și a drepturilor omului și care condamnă uzul ilegal de forță, discursul instigator la ură și propaganda de război la scară largă. A fost reiterat faptul că prizonierii de război, militari și civili trebuie sa fie eliberați și repatriați imediat după încetarea ostilităților. Ținerea în captivitate și prelungirea detenției prizonierilor cu scopul negocierii este interzisă de dreptul internațional umanitar.
Recent am putut vedea că Republica Armenia a intentat o acțiune la Curtea Internațională de Justiție pentru a preveni încălcări ulterioare ale Convenției internaționale de eliminare a discriminării rasiale împotriva armenilor de către Azerbaidjan. Armenia a accentuat faptul că mecanismele Națiunilor Unite pentru drepturile omului și procedurile speciale ar trebui să aibă, în acest sens, un rol preventiv specific. Între timp, Azerbaidjanul ignoră adresele și solicitările venite din partea titularilor mandatați pentru proceduri speciale ale Consiliului Drepturilor Omului referitoare la încălcările drepturilor internationale ale omului și a Dreptului internațional umanitar în Nagorno-Karabakh.
Ambasadorul Armeniei la București denunță faptul că Azerbaidjanul continuă destabilizarea regiunii
DefenseRomania: Care este situația în regiune, la etapa actuală și care este poziția Republicii Armenia referitoare la perspectivele soluționării pe cale pașnică a conflictului?
E.S. Sergey Minasyan: Am menționat deja faptul că urmare a încheierii Acordului Trilateral, în Nagorno-Karabakh au fost dislocate trupe de menținere a păcii ale Federației Ruse, care în momentul de față sunt garantul care facilitează siguranța populației armene din Nagorno-Karbakh, cu toate că încă există mici probleme și incidente.
Din păcate, în pofida acordurilor încheiate, acțiunile Azerbaidjanului continua să destabilizeze situația în regiune, mă refer, în special, la cele întâmplate în primăvara anului curent, atunci când Azerbaidjanul a invadat teritoriul de la granița cu Armenia și a creat probleme în desfășurarea activităților agricole, a legăturilor de transport între localitățile armenești, care traversează teritoriile aflate sub controlul Azerbaidjanului.
Mai mult decât atât, autoritățile azere nu doar că își continuă politica ostilă față de poporul din Artsakh, dar au și redenumit așezări armenești ajunse sub controlul lor, au distrus și profanat lăcașuri de cult și obiecte de patrimoniu cultural. Aceste acțiuni și epurările entice complete ale populației armenești relevă încă o dată faptul că garantarea siguranței fizice și a dreptului la viață al armenilor din Artsakh sunt imposibile sub jurisdicția Azerbaidjanului.
Realitățile conturate în baza uzului de forță, a încălcărilor masive ale drepturilor omului, precum și acțiunile consistente de natură similară înfăptuite de Azerbaidjan după război, nu pot crea o bază sustenabilă pentru siguranța și pacea din regiune. Soluționarea cuprinzătoare și durabilă a conflictului din Nagorno-Karabakh presupune determinarea statutului Artsakhului, luînd în considerare respectarea dreptului inalienabil la autodeterminare, asigurarea securității poporului din Artsakh, întoarcerea în siguranță și cu demnitate a populației strămutate în locurile sale de baștină din Nagorno-Karabakh, conservarea patrimoniului cultural și religios armean de pe teritoriile ajunse sub controlul Azerbaidjanului.
E de la sine înțeles că Armenia va pleda constant pentru restaurarea și protecția drepturilor poporului din Artsakh și nu va precupeți niciun efort pentru a obține o soluționare justă, cuprinzătoare și durabilă a conflictului din Nagorno-Karabakh, garantând dreptul armenilor din Artsakh la o viață sigură și demnă în Patria lor.
De asemenea, este absolut evident că nu poate exista nicio alternativă la soluționarea pașnică a acestei chestiuni și deopotrivă cu determinarea statutului Nagorno-Karabakhului, în baza principiilor și deciziilor co-președinților grupului de la Minsk al OSCE, este imperios necesară și instaurarea unui mediu pașnic și stabil și deblocarea tuturor căilor de comunicație în regiune și crearea condițiilor pentru o democratizare completă, protejarea drepturilor omului și soluționarea problemelor de ordin umanitar.
Și în acest context, este importantă initiativa diplomației române susținută de 10 state europene și de Josep Borrell, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate. În cadrul acestei initiative, în vara a.c. a avut loc vizita în regiune a Ministrului Afacerilor Externe al României, Bogdan Aurescu, însoțit de omologii săi din Austria și Lituania, în cadrul căreia, au avut loc întrevederi cu conducătorii statelor din Caucazul de Sud. Sperăm că initiativa diplomației române va contribui, în primul rând, la soluționarea chestiunilor actuale și urgente cum ar fi cele de ordin umanitar, dar și la crearea unui mediu favorabil instaurării unei păci durabile, respectând standardele europene în domeniul democrației, a statului de drept și protejarea drepturilor omului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News