H.D. Hartmann, analist de politică externă, a vorbit, în exclusivitate pentru DC News, despre situația în care se poate afla România dacă armata rusă ajunge la Odesa.

Săptămâna aceasta, experții militari au privit uimiți Rusia cum, într-un tur de forță logistic, și-a mutat armata din districtul militar de est pentru a se desfășura la granița de vest, la granița cu Ucraina. Trenurile parcurg 7.000 de kilometri, pe legendara rută feroviară transsiberiană, în direcția Ucrainei și țărilor NATO (vezi imaginile AICI).

În cadrul emisiunii Geostrategica, la DC News, H.D. Hartmann, analist de politică externă, a vorbit despre situația în care se află țara noastră dacă armata rusă ajunge să ocupe Odesa:

„Rusia a trecut deja de câteva etape ce trebuiau parcurse. Ea le-a sărit efectiv, a trecut cu avionul peste ele. Sunt etape care au surprins Occidentul și Statele Unite ale Americii. Opțiunile sunt foarte puține în acest moment... . Bun, ce faci dacă armata rusă intră într-adevăr în Odesa, creând o presiune maximalistă asupra unui membru NATO, România, pe spațiul de retenție românesc, de retenție diplomatică, economică și politică, numit Republica Moldova? De asemenea, ce faci dacă ai presiunea militară asupra Kievului?

Opțiunile sunt foarte puține, fiindcă Ucraina nu e membru NATO, nu e membru al Uniunii Europene, s-au încercat diferite scamatorii lingvistice, partener, partener special, partener de încredere al NATO, etc. Nu, nu, să fim foarte clari, Ucraina mai are multe decenii de reforme economice, politice, ideologice, militare, culturale până să ajungă să fie membru al NATO și al UE.“, a spus analistul.

CITEȘTE ȘI   -  Pericol de atac rusesc! Directorul CIA, vizită secretă în Europa. Detaliile discuțiilor, scurse în presă

H.D. Hartmann: Nu putem face din NATO o forță ofensivă

„Eu întreb care sunt opțiunile? Ce facem? NATO se duce în război pe aceste două teme pentru Ucraina? S-ar arunca în aer efectiv definiția de securitate oferită de către NATO. Din acel moment, din alianță defensivă devine una ofensivă. În acel moment, ca membru, ai o problemă, pentru că o țară poate să spună: Eu nu vreau să fiu în ofensivă cu Rusia! Eu nu am nimic de-a face cu Rusia..., mai ales țările din centrul Europei. O țară ca Turcia poate spune: Băi, fraților, dar prin NATO, devenind o alianță ofensivă, dezechilibrați complet înțelegerile de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Rusia știe să joace, iar opțiunile sunt foarte puține. Fiind atât de puține, ne creează și nouă o problemă de definiție, occidentalilor, celor care gândim din punct de vedere al națiunilor suverane, cu toate că în interiorul anumitor organizații suveranitatea acelor națiuni este serios pusă în discuție, iar reacțiile Poloniei, Ungariei și nu numai se văd uneori. Noi, cei care gândim în felul acesta, că teritoriile altor state nu mai pot fi luate prin forță, avem puține opțiuni, pentru că Rusia, dacă intră în Ucraina, întrebarea mea este ce facem? Ne luptăm pentru eliberarea Ucrainei până la ultimul ucrainean? Îi înarmăm și facem din Ucraina un teritoriu de război de gherilă? În acel moment, situația ar involua și mai mult din punct de vedere securitar, pentru că avem cazul Irakului, Afganistanului, Pakistanului din anii ’60, despărțirea de India, unde a fost un război de gherilă cumplit. (...)“, a precizat H.D. Hartmann.

CITEȘTE ȘI   -  Franța, mutare în România în conflictul Rusia-Ucraina. Chirieac: E un câștig pentru țara noastră

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News