Măsurile anticriză adoptate de Grecia a afectat și comunitatea  din Sfântul Munte Athos, care este pe punctul  de a rupe relaţiile cu statul grec din cauza  taxării proprietăţilor imobiliare monastice din afara peninsulei Athos. Comunitatea athonită este dispusă să  solicite sprijin şi ajutor din partea ţărilor slave care au mânăstiri în Sfântul Munte, adică Rusiei, Serbiei, Bulgariei.

 Reprezentanţi şi stareţi ai celor 20 de mânăstiri din Sfântul Munte s-au întâlnit la începutul acestei săptămâni, în cadrul unei reuniuni extraordinare, pentru a discuta această problemă, majoritatea pronunţându-se pentru îngheţarea relaţiilor cu statul grec, dacă noul guvern de la Atena ce se va forma după alegerile legislative din 6 mai va menţine această măsură, informează Eho Moskvi și reluat de Agerpres.

 O nouă întâlnire a stareţilor mânăstirilor din Sfântul Munte va avea loc la 14 mai, când deja vor fi cunoscute rezultatele alegerilor, şi atunci va fi adoptată o decizie definitivă privind relaţiile cu statul grec. Dacă noul guvern va ignora solicitările Sfântului Munte, atunci relaţiile cu autorităţile elene vor fi rupte complet, iar comunitatea athonită va solicita sprijin şi ajutor din partea ţărilor slave care au mânăstiri în Sfântul Munte, adică Rusiei, Serbiei, Bulgariei.

 Conflictul dintre Sfântul Munte şi statul grec a fost provocat de noua lege de impozitare a veniturilor, potrivit căreia mânăstirile trebuie să plătească taxe pentru proprietăţile lor din afara peninsulei Athos. Comunitatea monahală consideră că astfel de măsuri încalcă statutul special al Sfântului Munte, explicând în acelaşi timp că proprietăţile lor reprezintă o sursă de venit pentru întreţinerea mânăstirilor şi pentru primirea a mii de pelerini anual.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News