România nu a definit în mod corect discursurile de incitare la ură, deoarece nu incriminează discursurile de ură care incită la violenţă. În plus, România incriminează doar discursurile de ură care incită la ură atunci când acest comportament este îndreptat împotriva unui grup de persoane definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendenţă sau origine naţională sau etnică, dar nu şi atunci când este îndreptat împotriva unui membru al unui astfel de grup, detaliază executivul comunitar pe site-ul său.

Estonia nu a transpus incriminarea formelor specifice de discursuri de incitare la ură, şi anume apologia publică, negarea sau minimizarea vădită a criminalităţii internaţionale şi a Holocaustului, atunci când un astfel de comportament este de natură să incite la violenţă sau la ură.

Estonia, luată la rost

De asemenea, Estonia nu a incriminat în mod corect discursurile de incitare la ură, omiţând incriminarea incitării publice la violenţă sau la ură îndreptate împotriva unor grupuri de persoane şi nu a prevăzut sancţiuni adecvate. În sfârşit, Codul penal din Estonia nu garantează că motivaţia rasistă şi xenofobă a infracţiunilor este considerată circumstanţă agravantă, astfel încât aceste infracţiuni să fie urmărite penal în mod eficace şi adecvat.

Estonia şi România au la dispoziţie două luni pentru a răspunde la întrebările adresate de Comisie; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat. Decizia-cadru privind combaterea rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal (Decizia-cadru 2008/913/JAI) are drept scop să se asigure că, în întreaga UE, anumite manifestări grave ale rasismului şi xenofobiei sunt pasibile de sancţiuni penale efective, proporţionate şi cu efect de descurajare.

Comisia continuă să evalueze transpunerea acestei decizii-cadru şi în alte state membre şi, dacă este necesar, nu va ezita să iniţieze alte proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE.

Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor, potrivit Agepres.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News