Tabletă
Desktop
Data publicării:
Comisia Europeană nu se aşteaptă la reluarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1
Foto: Facebook Gazprom
Comisia Europeană nu se aşteaptă la reluarea livrărilor prin gazoductul Nord Stream 1 după efectuarea celor zece zile de lucrări de mentenanţă, care sunt programate să se încheie joi, a anunţat Wall Street Journal (WSJ), citând declaraţia comisarului european pentru buget, Johannes Hahn, transmite Reuters.
"Plecăm de la ipoteza că nu va fi repus în funcţiune", le-a spus Hahn jurnaliştilor, în Singapore, conform WSJ.
Declaraţiile oficialului UE vin după ce, conform unui document consultat de Reuters, Gazprom a decis să invoce o clauză de tip "forţă majoră" cu privire la livrările de gaze, sporind temerile în Europa că Moscova nu va relua joi livrările prin gazoductul Nord Stream 1, notează Agerpres.
Oprirea gazului din Rusia ar duce cele mai vulnerabile țări din UE în recesiune, avertizează FMI
Fondul transmite că PIB-ul din Ungaria, Slovacia și Republica Cehă ar scădea cu până la 6%, Italia, Germania și Austria fiind, de asemenea, puternic afectate.
O oprire totală a furnizării de gaze rusești ar reduce PIB-ul în cele mai vulnerabile țări din UE cu până la 6% și le-ar arunca în recesiune, a avertizat Fondul Monetar Internațional, potrivit The Guardian.
Pe fondul speculațiilor conform cărora președintele rus, Vladimir Putin, va menține conducta Nord Stream 1 închisă când întreținerea anuală de rutină se încheie la sfârșitul acestei săptămâni, FMI a transmis că Europa nu are un plan cuprinzător pentru a face față penuriei, creșterilor suplimentare ale prețurilor la energie și impactului asupra creșterii.
Fondul cu sediul la Washington a identificat Ungaria, Slovacia și Republica Cehă drept cele trei țări ale UE care ar putea suferi cel mai mult, dar a spus că și Italia, Germania și Austria vor avea efecte semnificativ.
„Perspectiva unei opriri totale, fără precedent, alimentează îngrijorarea cu privire la penuria de gaze, creșterea prețurilor și majorarea impactului economic. Chiar dacă factorii de decizie se mișcă rapid, le lipsește un plan coerent pentru a gestiona și a minimiza impactul”, au transmis oficialii FMI într-o postare pe blog.
„Cercetările noastre arată că, în unele dintre cele mai afectate țări din Europa Centrală și de Est, în cazul unei penurii de până la 40% din consumul de gaze, produsul intern brut ar putea să se micșoreze cu până la 6%.
„Efectele, totuși, ar putea fi atenuate prin asigurarea aprovizionării alternative și a surselor de energie, atenuarea blocajelor în infrastructură, încurajarea economiilor de energie, protejând în același timp gospodăriile vulnerabile și extinderea acordurilor de solidaritate pentru a împărți gazul între țări.”
FMI a spus că infrastructura energetică a Europei și aprovizionarea globală au făcut față până acum unei scăderi de 60% a livrărilor de gaze rusești din iunie anul trecut, dar a subliniat costurile potențiale în cazul în care Kremlinul ar răspunde sancțiunilor occidentale prin „arma” aprovizionării cu energie.
Invazia Ucrainei de către Rusia a determinat deja fondul să reducă prognoza de creștere pentru economia globală la 3,6% în acest an și va anunța o nouă retrogradare în cursul acestei luni.
Consumul total de gaze, în primele trei luni ale anului 2022, a scăzut cu 9% față de anul anterior, iar surse alternative au fost utilizate, în special gaze naturale lichefiate (GNL) provenite de pe piețele globale.
„Cercetările noastre sugerează că o reducere de până la 70% a gazului rusesc ar putea fi gestionată pe termen scurt prin accesarea aprovizionării alternative și a surselor de energie și având în vedere reducerea cererii de la prețurile ridicate anterior”, a spus FMI.
„Cu toate acestea, diversificarea ar fi mult mai grea într-o oprire totală. Blocajele ar putea reduce capacitatea de a redirecționa gazul în Europa, din cauza capacității insuficiente de import sau a constrângerilor de transport.”
FMI a spus că, în cazul unei închideri totale, UE ar putea suferi o scădere a producției economice de aproape 3% în următoarele 12 luni. Unele țări, precum Suedia, Danemarca și Grecia, aceasta ar avea un impact redus sau deloc asupra creșterii, dar Italia, din cauza dependenței mari de gaze în producția de energie electrică, ar putea suferi o lovitură de peste 5%.
„Efectele asupra Austriei și Germaniei ar fi mai puțin severe, dar totuși semnificative, în funcție de disponibilitatea surselor alternative și de capacitatea de a reduce consumul de gaz al gospodăriilor”, a transmis fondul.
Directorul Agenției pentru Energie, 5 măsuri imediate pentru a evita o criză majoră de gaze
După multe luni de semne de avertizare, ultimele măsuri ale Rusiei de a reduce fluxurile de gaze naturale sunt o alertă roșie pentru UE.
AIE transmite că ”Iarna aceasta ar putea deveni un test istoric al solidarității europene, unul pe care nu-și poate permite să-l eșueze, cu implicații dincolo de sectorul energetic. Europa poate fi chemată să arate adevărata forță a uniunii sale”.
Lumea se confruntă cu prima criză energetică cu adevărat globală din istorie. Și așa cum Agenția Internațională pentru Energie avertizează de mai multe luni, situația este deosebit de periculoasă în Europa, care se află în epicentrul turbulenței pieței energetice.
”Atingerea acelui nivel de stocare de 90% este încă posibilă, dar Europa trebuie să acționeze acum și să conteze fiecare zi rămasă”, scrie AIE.
Potrivit AIE, primul pas imediat către umplerea depozitului european de gaz la niveluri adecvate înainte de iarnă este reducerea consumului actual de gaz al Europei și depozitarea gazului economisit.
O parte din acest lucru se întâmplă deja din cauza prețurilor vertiginoase la gaz, dar este nevoie de mai mult. Sunt necesare reduceri suplimentare semnificative pentru a pregăti Europa pentru o iarnă grea care urmează.
Potrivit noii analize AIE, gazul suplimentar care trebuie economisit în următoarele trei luni este de ordinul a 12 miliarde de metri cubi - suficient pentru a umple aproximativ 130 de tancuri GNL.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
