Consumul privat accelerat, susținut de venituri disponibile reale mai mari, va fi principalul motor al creșterii economice în 2024, conform previziunilor Comisiei Europene de pe 15 mai 2024.

Puncte cheie:

• Creștere economică: PIB-ul real ar urma să crească cu 3,3% în 2024 și cu 3,1% în 2025, susținut de consumul privat și investițiile publice robuste, dar frânat de cererea externă slabă din partea principalilor parteneri comerciali din UE.
• Inflație: Rata inflației va continua să scadă, dar lent, ajungând la 5,9% în 2024 și 4% în 2025, cu riscuri de o decelerare mai graduală decât cea previzionată.
• Piața muncii: Tensiunile de pe piața forței de muncă se vor atenua, cu o ușoară scădere a ratei șomajului, dar creșterile salariale vor rămâne semnificative, în special în sectorul public.
• Deficit bugetar: Deficitul bugetar este așteptat să crească la 6,9% din PIB în 2024 și să se mențină la 7% în 2025, din cauza creșterii cheltuielilor publice, în special a celor cu salariile și pensiile.
• Datoria publică va crește la 54% din PIB până în 2025.
  
  

Context și provocări:

Economia românească a revenit la începutul anului 2024, după o creștere modestă de 2,1% în 2023. Consumul privat a crescut semnificativ, datorită majorărilor pensiilor și salariilor din sectorul public.

Cu toate acestea, creșterea economică este limitată de cererea externă slabă din partea principalilor parteneri comerciali din UE, precum și de încetinirea creșterii investițiilor. În plus, creșterile salariale semnificative, în special în sectorul public, alimentează inflația și îngreunează lupta Băncii Centrale Europene împotriva acesteia.

Deficitul bugetar rămâne o preocupare majoră, fiind proiectat să crească în următorii doi ani, în ciuda eforturilor de creștere a veniturilor și a unor măsuri de consolidare fiscală.

Perspective și riscuri:

Perspectivele economice ale României sunt moderate, cu o creștere economică așteptată să depășească 3% în următorii doi ani. Cu toate acestea, există riscuri semnificative la adresa acestor previziuni. Inflația persistentă, creșterea cheltuielilor publice și încetinirea creșterii economice în UE ar putea afecta negativ creșterea economică și ar putea duce la o deteriorare a finanțelor publice.

Concluzii:

Economia României se află într-o perioadă de creștere, dar cu provocări semnificative pe termen scurt și mediu. Guvernul trebuie să ia măsuri pentru a aborda aceste provocări, inclusiv prin reducerea deficitului bugetar, controlul inflației și stimularea investițiilor private.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News