Comisia Europeană a introdus, miercuri, cel de-al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care va include pe lista neagră alte aproape 200 de persoane şi întreprinderi, trei bănci, patru canale TV, companii din complexul militar-industrial şi va cuprinde şi restricţii la export pentru furnizarea de drone cu dublă destinaţie şi componentele acestora, a anunţat, miercuri, şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un mesaj video.  

Aceste sancţiuni vor trebui acum aprobate de Consiliul UE, săptămâna viitoare. "Propunem adăugarea a aproape 200 de oameni şi întreprinderi pe lista neagră" - a spus şefa Comisiei Europene.

Potrivit afirmaţiilor acesteia, Comisia Europeană intenţionează să pună pe lista neagră "oficiali militari ruşi de rang înalt, parlamentari, guvernatori, miniştri, partide politice şi companii".

Numele lor şi numele companiilor vor fi cunoscute abia după ce Consiliul UE va aproba noul pachet de sancţiuni şi va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE.

"Comisia Europeană a propus, de asemenea, să fie impuse sancţiuni altor trei bănci, inclusiv o interdicţie completă a tranzacţiilor pentru Banca de Dezvoltare Regională a Rusiei" - a spus ea.

"De asemenea, propunem să introducem restricţii la export împotriva bunurilor cu dublă utilizare, inclusiv la un număr de substanţe chimice, inclusiv agenţi nervoşi, electronice, componente şi tot ceea ce poate folosi complexul militar-industrial rus.

De asemenea, vom întrerupe accesul Rusiei la toate tipurile de drone, propunem interzicerea livrărilor directe de drone în Rusia şi exportul acestora în ţări terţe, de exemplu, Iranul, care poate furniza drone Rusiei".

Von der Leyen a cerut, de asemenea, "aplicarea unei lovituri asupra "maşinăriei de propagandă rusă" prin oprirea a altor patru canale ruseşti din UE şi interzicerea acestora de a difuza pe platformele online.

De asemenea, propunem noi restricţii împotriva industriei energetice şi miniere ruse, inclusiv o interdicţie totală a investiţiilor în industria minieră" - a spus ea. 

 

Rămasă fără parteneri în Europa, Rusia îşi reorientează politica externă către Asia

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat miercuri că ţara sa îşi va reorienta politica economică şi externă către Asia ca urmare a antagonismului Moscovei cu Occidentul care continuă să nutrească speranţa că va putea distruge Rusia pe câmpul de luptă în conflictul din Ucraina, pentru soluţionarea căruia el a spus că Rusia este dispusă să negocieze dacă i se respectă cererile absolut legale, consemnează agenţia EFE.

Mutăm oamenii (diplomaţii, funcţionarii) de la linia occidentală către linia orientală, cea asiatică, a anunţat Lavrov în timpul unui forum internaţional desfăşurat în capitala rusă, adăugând că, până la sfârşitul anului, va avea loc o întâlnire a ministerelor de externe şi dezvoltării economice pentru a aborda în detaliu această chestiune.

Pe lângă relaţiile cu Asia, pentru Moscova rămân în acelaşi timp prioritare relaţiile cu America Latină, Africa şi, desigur, cele cu spaţiul fost sovietic, a subliniat şeful diplomaţiei ruse.

În urma sancţiunilor impuse Rusiei după lansarea operaţiunii militare speciale în Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin a stabilit că ţările occidentale nu mai sunt parteneri de încredere şi a cerut strângerea relaţiilor cu ţările de pe alte continente.

Astfel, premierii rus şi chinez, Mihail Mişustin şi Li Kequiang, au pledat luni pentru sporirea schimburilor comerciale bilaterale pentru ca acestea să ajungă la 200 de miliarde de dolari pe an, faţă de circa 150 de miliarde estimate pentru anul în curs.

Rusia acordă o atenţie specială şi Indiei, ţară criticată săptămâna aceasta de Ucraina pentru continuarea importurilor de petrol rusesc.

Cât despre soluţionarea conflictului declanşat prin invazia rusă asupra Ucrainei, Lavrov a spus că Rusia este dispusă la negocieri dacă i se va prezenta o propunere serioasă care să ţină cont de cererile absolut legale ale sale, fără a preciza dacă se referă prin această expresie la cele patru regiuni ucrainene - Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie - pe care Rusia le-a anexat pe hârtie şi nu le controlează decât parţial.

Ministrul rus a mai spus în acest context că Moscovei nu i-a lipsit niciodată bunăvoinţa, amintind că anul trecut în decembrie a trimis Occidentului cererile sale privind garanţiile de securitate, iar în martie a avut cu Kievul negocieri la Istanbul, discuţii care apoi au fost sistate, întrerupere a tratativelor de pace pusă de Rusia pe seama presiunilor americane asupra responsabililor ucraineni.

Dar, deocamdată, Occidentul continuă să nutrească speranţa că va putea distruge Rusia pe câmpul de luptă, a remarcat Lavrov. Unii ne-o spun în faţă, alţii nu, a completat el.

Acesta a mai menţionat că unii lideri occidentali, precum preşedintele francez Emmanuel Macron, vorbesc în ultima vreme despre necesitatea negocierilor, dar fără să se concretizeze ceva.

Într-un interviu acordat în timpul vizitei de stat efectuate săptămâna trecută în SUA, Macron a sugerat ca Rusia să primească garanţii de securitate în cadrul unor viitoare negocieri menite să pună capăt războiului din Ucraina, propunere dezaprobată puternic la Kiev.

Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei.

Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 - adică înaintea extinderii Alianţei către Est - şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina.

 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News