Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Coaliția de guvernare a Germaniei, în pericol. Dacă s-ar pune un preț pe supraviețuire, ar fi 40 de miliarde de euro: Ori ne punem la punct acum, ori lăsăm totul baltă
Foto: Agerpres
Citește în articol mai multe despre coaliția de guvernare a Germaniei.
Dacă s-ar putea stabili un preț pentru supraviețuirea Guvernului de coaliție al Germaniei, acesta ar fi de aproximativ 40 de miliarde de euro.
Aceasta este suma estimată pe care cancelarul Olaf Scholz și partenerii săi de coaliție trebuie să o reducă din cheltuielile federale pentru a acoperi deficitul bugetar al Guvernului pentru 2025, potrivit experților.
În urma rezultatelor dezastruoase ale alegerilor europene pentru cele trei partide din coaliția de stânga din Germania - care au adunat împreună doar 31% din voturi - supraviețuirea Guvernului Scholz ar putea depinde de posibilitatea ca partidele să ajungă la un acord bugetar fără un conflict major.
„Ori ne punem la punct acum, ori lăsăm totul baltă”, a declarat Tim Klüssendorf, un parlamentar SPD din comisia de finanțe, conform POLITICO.
În cadrul partidelor aflate la guvernare, există un acord larg răspândit asupra faptului că coaliția puternic slăbită nu poate supraviețui unei alte dispute dureroase pe tema bugetului, așa cum s-a întâmplat anul trecut, după ce o decizie bombă a instanței supreme din Germania a provocat o gaură de 60 de miliarde de euro în finanțele țării. Această hotărâre a limitat capacitatea Guvernului de a atrage bani din fonduri speciale care fuseseră create pentru a eluda limitarea constituțională a datoriei, care limitează deficitul federal la 0,35% din PIB, cu excepția situațiilor de urgență.
Reducerea cheltuielilor federale
Ramificațiile acestei hotărâri continuă să bântuie Guvernul de coaliție, forțând partidele din coaliție să facă reduceri drastice ale cheltuielilor federale pentru 2025.
Ministrul Economiei, Robert Habeck, ministrul de Finanțe, Christian Lindner, și Scholz sunt așteptați să prezinte un proiect de buget până la începutul lunii iulie, înainte de vacanța de vară a Bundestagului. În condițiile în care coaliția este afectată de rezultatul alegerilor - și de apelurile liderilor opoziției conservatoare pentru alegeri anticipate - viitorul politic depinde probabil de posibilitatea de a ajunge la un acord.
Dar încheierea unui acord care să mulțumească pe toată lumea pare o posibilitate îndepărtată, având în vedere prioritățile politice disparate din cadrul coaliției. Membrii partidelor de stânga aflate la guvernare - SPD și Verzii - se opun cu fermitate reducerilor programelor sociale și sunt în favoarea relaxării normelor stricte de cheltuieli, în timp ce Democrații Liberi doresc să respecte aceste norme.
În plus, slăbiciunea politică a partidelor înseamnă că facțiunile vor dubla probabilitatea de a-și dubla prioritățile politice de bază - și adesea contradictorii - în încercarea de a-și mobiliza bazele.
Așa cum stau lucrurile în prezent, partidele din coaliție au, de asemenea, puțin spațiu de manevră fiscală într-un buget proiectat să totalizeze aproximativ 450 de miliarde de euro pentru 2025.
„Aproape jumătate din bugetul federal este în cele din urmă blocat pentru cheltuieli sociale și subvenții pentru pensii, ceea ce înseamnă că marja de manevră pentru reducerea cheltuielilor este foarte limitată”, a declarat Moritz Schularick, președintele Institutului Kiel pentru Economie Mondială. „Atingerea unor reduceri de zeci de miliarde de euro ar fi imposibilă fără reducerea cheltuielilor sociale”, a adăugat el.
Însă membrii SPD-ului lui Scholz au avertizat împotriva unor astfel de reduceri.
„Un buget de austeritate în detrimentul coeziunii sociale din țară nu poate și nu se va întâmpla”, a declarat Kevin Kühnert, secretarul general al SPD, la începutul acestei luni. Un acord bugetar, a adăugat el, reprezintă un ”test pe termen scurt” pentru a vedea dacă coaliția mai poate lucra împreună.
Ce urgență mai mare ar putea exista?
O problemă cheie de dispută implică apărarea și modul în care se vor găsi banii pentru a plăti promisiunile lui Scholz de a reconstrui armata germană și de a îndeplini obiectivul de cheltuieli al NATO de 2% din PIB în fiecare an în viitor.
Ministrul Apărării, Boris Pistorius, a declarat că vor fi necesare aproximativ 6,5 miliarde de euro în cheltuieli militare suplimentare în 2025 pentru a respecta angajamentele Guvernului în materie de apărare. Pentru a finanța aceste promisiuni, el a propus ca cheltuielile de apărare să fie plătite dintr-un fond special în afara bugetului normal al Germaniei, argumentând că cetățenii germani au dreptul constituțional la securitate.
Ministrul de Externe al Verzilor, Annalena Baerbock, susține, de asemenea, că invazia Rusiei în Ucraina constituie o situație de urgență, justificând astfel o suspendare a limitării datoriei pentru a finanța cheltuielile militare și sprijinul acordat Kievului.
„Ce urgență mai mare ar putea fi decât acest război în mijlocul Europei? Ar fi fatal să trebuiască să spunem peste câțiva ani: 'Am salvat limitarea datorie, dar am pierdut Ucraina' ”, a declarat ea într-un interviu acordat ziarului german Süddeutsche Zeitung.
Dar ministrul de Finanțe al FDP, Christian Lindner, a respins ideea că cheltuielile pentru apărare ar trebui să provină dintr-un fond special, iar el și membrii partidului său au denunțat încercările de a ocoli sau de a reforma limitarea datoriei.
„Mă enervează faptul că SPD nu ratează nicio ocazie de a pune în mod repetat sub semnul întrebării respectarea limitării datoriei. Abolirea ei ar necesita o majoritate de două treimi în parlament, ceea ce nu se va întâmpla”, a declarat pentru sursa citată parlamentarul FDP Claudia Raffelhüschen, care face parte din comisiile pentru buget și finanțe.
În ciuda conflictului aparent insolubil, liderii coaliției guvernamentale spun că vor evita genul de dispută prelungită care nu va face decât să sporească apelurile pentru alegeri anticipate, așa cum se întâmplă în Franța.
„Cea mai mare favoare pe care am putea-o face dușmanilor democrației liberale în țară și în străinătate ar fi ca o altă democrație europeană să intre în alegeri anticipate”, a spus Baerbock.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
