New York este cel mai mare oraş din Statele Unite și, totodată, cea mai cunoscută metropolă la nivel mondial. Considerat „inima financiară” a SUA -  cea mai mare și puternică economie din lume - New York-ul este un punct de reper, mereu urmărit dar parcă imposibil de atins, pentru fiecare edil. Aproape imposibil.

La fel precum New York-ul, Sectorul 1 este „inima financiară” a Bucureștiului, și, potrivit cifrelor de anul trecut, Capitala asigură aproape un sfert din economia României.

New York, 1968. Sector 1, 2021

 

Dar între cele două centre financiare, mai există un numitor comun: O criză fără precedent a gunoaielor.

New York, 1968. Sector 1, 2021.

Criza gunoaielor din 1968, New York. Sursă foto: Brolife.fr

În 1968, primarul John Lindsay a refuzat să încheie un nou contract cu compania care colecta gunoiul în New York, companie ce activa de șase luni fără contract, un lucru destul de obișnuit la vremea respectivă în State. Primarul nu dorea să aloce bani în plus. În pofida faptului că s-a ajuns la un consens cu sindicaliștii care amenințau cu greva, în sensul în care operatorii care ar fi trebuit să strângă gunoiul urmau să fie plătiți cu 5% în plus iar salariul în zilele de duminică se dubla, ajungându-se astfel la suma de 400 de dolari, gunoierii au respins acest acord. Aceștia solicitau o majorare mai mare și ar fi bătut palma pentru 25 de dolari în plus. 

Pe data de 2 februarie 1968, gunoierii din New York au intrat în grevă. Așa a început să se scrie una din cele mai urâte și murdare, la propriu, pagini din istoria superbului New York.

Încă după primele zile în care nu s-a mai ridicat gunoiul, metropola arăta dezolant. Gunoaiele se strângeau fără încetare pe străzi iar șobolanii mișunau nestingheriți, o imagine cu care locuitorii Sectorului 1 din păcate s-au familiarizat.

New York Times protesta pe 5 februarie 1968, arătând că orașul s-a transformat într-o adevărată „mahala”. Potrivit relatărilor celor de la Untapped New York, în acel moment pe străzile metropolei se aflau deja 30.000 de tone de deșeuri. Până la finalul crizei, numărul tonelor avea să crească la 100.000.

Primarul din New York nu a beneficiat de nicio stare de alertă. Iar criza gunoaielor a continuat

Pus în fața unei asemenea crize de proporții, primarul John Lindsay, care refuza în continuare să aloce o sumă mai mare cu câțiva dolari operatorilor de salubrizare care ar fi trebui să ridice deșeurile, a solicitat intervenția Gărzii Naționale. S-a lovit de refuzul guvernatorului statului Nelson Rockefeller.

Pe 10 februarie situația deja scăpase de sub control, orașul era efectiv îngropat sub munți de gunoaie, populația scandalizată iar presa siderată de o metropolă paralizată de deșeuri.

În cele din urmă guvernatorul Nelson Rockefeller, în ciuda refuzul primarului, folosindu-se de stare de urgență sanitară, a oferit muncitorilor suma de 425 de dolari pentru ridicarea deșeurilor. Greva s-a încheiat după 9 zile.

Ulterior greva a fost declarată ilegală, iar un liderul de sindicat John DeLury a fost condamnat la închisoare.

Așadar, în doar 9 zile de criză New York-ul a fost devastat de criza gunoaielor, o criză care în Sectorul 1 se va muta cu siguranță în instanță, dar care se prelungește deja de luni de zile și pare departe de a se încheia, în ciuda decretării stării de alertă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News