Un număr din ce în ce mai mare de persoane din Ungaria, Polonia şi România optează pentru un acces mai rapid la serviciile medicale oferite de clinicile şi spitalele private, informează Reuters.

Fenomenul este stimulat de ponderea redusă reprezentată de cheltuielile cu sănătatea în PIB, care a dus deseori la lipsuri de personal şi timpi mari de aşteptare pentru analize şi operaţii, cumulată cu creşterea salariilor, care au făcut din serviciile private de sănătate o alternativă viabilă. De asemenea, angajatorii oferă din ce în ce mai des abonamente la clinicile private de sănătate pentru a atrage şi a păstra angajaţi într-o perioadă de scădere a şomajului şi un deficit de mână de lucru.

"Aceasta este o perioadă de cucerire pentru clinicile private", spune Peter Pal Varga, director la compania Buda Health Centre din Budapesta, la care miliardarul Sandor Csanyi a preluat pachetul majoritar de acţiuni în anul 2017. 

Potrivit lui Varga, compania intenţionează să construiască un nou spital general în Budapesta şi să modernizeze un spital existent la un cost total estimat la aproximativ 20 miliarde forinţi (70 milioane de dolari). 

"Capacităţile noastre actuale de spitalizare nu mai sunt suficiente", susţine Varga.

Deocamdată nu există cifre exacte cu privire la mărimea pieţei de servicii medicale private din Europa de Est, dar patru dintre cei mai mari jucători din regiune au avut anul trecut venituri combinate de 600 milioane de dolari, în creştere, în medie, cu 20% comparativ cu 2017, iar pentru acest an se aşteaptă la o creştere similară.

La fel ca şi Buda Health, toţi cei cinci mari furnizori privaţi de servicii de sănătate intervievaţi de Reuters au informat că îşi extind operaţiunile pentru a ţine pasul cu cererea. De exemplu, principalul jucător de pe piaţa din Polonia, Lux Med, a achiziţionat recent două spitale, unul la Varşovia şi unul la Katowice, ceea ce va duce numărul său total de spitale la nouă. Liderul pieţei din România, MedLife, este interesat şi el să facă achiziţii în acest an şi la începutul lui 2020.

Cu toate acestea, afacerile din domeniul serviciilor de sănătate prezintă şi riscuri, companiile neavând garanţia că îşi vor recupera investiţiile iniţiale mari necesare pentru spitale şi clinici pe măsură ce piaţa devine din ce în ce mai aglomerată şi mai competitivă. Alte provocări importante sunt găsirea şi păstrarea personalului, pe fondul emigrării doctorilor şi a altor cadre medicale spre Europa Occidentală, şi creşterea costurilor cu echipamentele şi mentenanţa.

În paralel, unii analişti avertizează că un boom al serviciilor private de sănătate riscă să agraveze inegalităţile sociale într-o regiune în care cei cu venituri reduse au deja o speranţă de viaţă mai mică.

Ministerul polonez al Sănătăţii a informat că lucrează la îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale şi la reducerea timpilor de aşteptare, adăugând că cheltuielile cu serviciile publice de sănătate ar urma să crească cu aproximativ 9% în acest an. Ministerele Sănătăţii din România şi Ungaria nu au dorit să comenteze.

Conform unui studiu din 2017 al Comisiei Europene, cheltuielile cu serviciile publice de sănătate în Europa de Est sunt mult sub media din UE. În Ungaria, chletuielile totale cu sănătatea reprezintă 7,2% din PIB, în Polonia sunt la 6,7% din PIB şi în România sunt la 5,2% din PIB, în timp ce media în UE este de 9,6% din PIB.

Mulţi cetăţeni est-europeni, ale căror venituri sunt mici comparativ cu cele ale vest-europenilor, chiar şi după creşterile rapide din ultimii ani, au răspuns prin scoaterea de bani din buzunarele proprii pentru a reduce timpii de aşteptare pentru proceduri medicale şi analize.

Potrivit datelor OECD, cheltuielile pentru serviciile private de sănătate au reprezentat anul trecut 2% din PIB în Ungaria şi 1,8% din PIB în Polonia, devansând o serie de state mai bogate precum 1,7% din PIB în Germania şi 1,9% din PIB în Franţa. 

În cazul României nu există date OECD comparabile. Însă clinicile private din România au înregistrat o creştere a cererii pentru servicii, variind de la analize la intervenţii chirurgicale complexe. Potrivit firmei de consultanţă KeysFin, industria privată de servici medicale din România a ajuns la o cifră de afaceri de 11 miliarde lei (2,6 miliarde dolari) anul trecut, în creştere cu 13,8% faţă de 2017.

MedLife, cel mai mare operator de clincii private de sănătate din România, spune că se aşteaptă la venituri de peste 200 milioane de euro în acest an, după venituri de 170 milioane euro în 2018.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că cheltuielile mari cu serviciile private de sănătate în ţările din Europa de Est duce la un acces inegal la serviciile medicale. Acest lucru este cel mai pronunţat în România, unde doar o mică parte din populaţie îşi permite servicii private. În timp ce clinicile private din Bucureşti sunt aglomerate cu pacienţi, accesul chiar la serviciile publice de sănătate este limitat în zonele rurale, unde trăieşte aproape jumătate din populaţie

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News