Clientul plăteşte conducta, distribuitorul o ia în proprietate. Legea e schimbată, dar aplicarea este imperfectă. Chiriţoiu: Noi lucrurile astea le-am sancţionat
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a explicat ce poate face instituţia pe care o conduce atunci când distribuitorii de energie nu dau aprobări pentru lucrări decât unor firme anume, dar şi când poate interveni.
"Vă dau un exemplu personal. O centrală de cvartal, de cartier, pentru încălzirea locuinţelor, se închide. I se termină autorizarea. Iar oamenii decid să îşi pună fiecare centrală proprie. Nu e bine pentru mediu, dar nu ai ce face, fiecare e proprietar. Într-o unitate locativă de genul ăsta, unul dintre proprietarii face o cerere, după care îşi împarte costurile de branşare cu ceilalţi. Cert e că face cererea azi şi distribuitorul nu răspunde, revine peste o lună, etc. Ce se întâmplă? Se mută la alt distribuitor clientul?", a întrebat Val Vâlcu.
"Nu, la alt distribuitor nu te poţi muta. Distribuitorul este un monopolist. Statul i-a dat ţevile, totul. Te poţi muta la alt furnizor, la cel care vinde ce e pe ţeavă. Firma care are ţeava sau cablul nu o poţi schimba", a replicat Bogdan Chiriţoiu.
"Ce face Consiliul Concurenţei în acest caz?", a mai întrebat Vâlcu.
"Conducta, plătită de client, intră în proprietatea distribuitorului. Abuz, în opinia mea"
"Noi am făcut asta pe ENEL. Le-am zis să aibă o procedură care să decidă pe cine branşează, atunci când sunt multe cereri", a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.
"Dar lucrarea poate fi executată de firme care lucrează acolo, nu e mare lucru să mai tragi zece metri de conductă. Nu trebuie să vină chiar proprietarul. Ca să nu mai spun că acea conductă e plătită de client, dar intră în proprietatea distribuitorului. Un alt abuz, în părerea mea", a continuat jurnalistul.
"Da, aici aveţi dreptate. Cred că aici legea ar merita schimbată. E absurd să mă pună să fac reţeaua pe banii mei, după care intră în proprietatea distribuitorului. Ce cred că s-a făcut bine a fost legislaţia care a deschis piaţa asta. Anume că aceste companii sunt obligate să branşeze clienţii pe banii lor. Aplicarea e imperfectă, dar vedem totuşi o creştere a numărului de branşamente, mai ales la gaze. Lucrurile merg în direcţia bună, dar merg insuficient de repede. Oricum e bine că Parlamentul a forţat companiile să fie mai deschise spre extinderea reţelei. Acum legea spune că aceste companii trebuie să facă pe banii lor. Ei vor spune că nu au bani să facă pentru toţi clienţii deodată, dar ritmul de lucrări pare să fi crescut", a declarat Chiriţoiu.
"Se mută corupţia de la stat la privat"
"În cazul personal de care v-am zis, era necesară doar aprobarea, nu şi lucrarea. Şi nici măcar acea aprobare, ca să intre privatul pe banii lui, nu se dă. M-am gândit că poate fi o formă de corupţie, că se duc anumite companii care au intrare şi vor obţine mai repede lucrul ăsta, vor face branşamentul mai repede, decât o companie mai mică, care are un preţ mai mic, dar nu obţine aprobarea. Şi se mută, astfel, corupţia de la stat la privat, între funcţionari", a precizat Val Vâlcu.
"Birocraţiile private nu sunt neapărat mai bune decât la stat. Poţi să ai birocraţie şi corupţie şi la multinaţionale. Noi lucrurile astea le-am sancţionat, când compania te obliga să îţi faci lucrarea cu firma ei proprie de lucrări. Dacă vedem că pentru unele firme dau mai repede aprobări decât pentru altele, e un subiect legitim pentru noi. EON a primit o amendă de câteva milioane de euro pentru genul ăsta de comportament. Dacă e vorba de un caz izolat, despre o persoană, e mai degrabă de competenţa ANPC-ului. Când vorbim de cazuri multe, e o practică a companiei şi putem interveni noi. Şi tot ce e energie e şi sub ANRE, deci astea sunt pârghiile pe care le are clientul. ANPC e mai rapid pentru cazurile punctuale. Pentru ce are dimensiune de afectare a pieţei intervenim noi. Şi totul e sub supravegherea ANRE, care trebuie să licenţieze", a concluzionat Bogdan Chiriţoiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News