Claudia Puiu Barraud, jurist și consilier pentru politici și strategii publice și președintele Centrului Franco-Român de cooperare economică și culturală Bordeaux din Franța, a vorbit, în cadrul emisiunii "Departe de România" despre rolul educației și a păstrării identității culturale în procesul de integrare și reintegrare al românilor din străinătate.    

Care este rolul educației și păstrării identității culturale în procesul de integrare și reintegrare al românilor din străinătate? Care este importanța limbii române în sânul familiilor de români stabilite în străinătate? Ce poate face statul încât să păstrăm cultura românească în minoritățile din diaspora?

"Sunt primordiale: și cultura, și educația. Educația și cultură sunt legate. Nu le putem disocia. Nu există disociere între educație și cultură. Pentru a apropia copilul român din diaspora de propria sa identitate, trebuie să-i povestim niște adevăruri. Și adevărurile despre el sunt în istorie, în cultură și educație. Suntem tot timpul la început. Așa se întâmplă în diaspora. De 30 de ani, suntem în diasporă și totul este la început. În primul rând, că nu știm câți copii sunt, unde sunt, cum sunt și la ce nivel de cunoaștere se află ei în acest moment. Știm că avem trei-patru resurse de învățare a limbii române.

Institutul Limbii Române, prin cursul CCR, care este un extra-școlar opțional. Asociațiile, structurile asociative dezvoltate de către părinți, care au interes să socializeze într-un fel copiii, pentru că, să zicem că cheia învățării unei limbi este baia de limbă într-un grup mai mare pentru socializare. Mai sunt și bisericile. Dar rămânem tot timpul la nivel de extra-școlar.

Opțional insist și repet: este foarte important că le avem, este bine că le avem, este un semn al educației și a culturii românești, dar nu avem educație, nu avem act pedagogic temeinic.

Copilul, după 4-6 ore de cursuri obligatorii în sistemul străin nu mai poate asimila temeinic limba română, repere educaționale și culturale ale propriei sale identități. Pentru asta este nevoie de act pedagogic concret în școli.

Se poate face prin tratate, prin acorduri bilaterale, printr-o extindere a acțiunii Ministerului Afacerilor Externe, pentru că ei sunt singurii care pot avea o abordare oficială, cu un statut oficial pe lângă autoritățile statelor străine", a spus Claudia Puiu Barraud, jurist și consilier pentru politici și strategii publice și președintele Centrului Franco-Român de cooperare economică și culturală Bordeaux din Franța.

"La Centrul Franco-Român am reușit să aducem foarte multe structuri asociative de pe întreg globul pământesc" 

Statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe poate negocia anumite tratate cu statele gazdă unde avem minorități puternice?

"Să poată inseră în programa școlară obligatorie a copilului român din diaspora o limba română ca limbă străină. Să învețe limba română ca un fel de limbă străină. Deci, să aibă limba statului respectiv care este limba socială și pe lângă această limbă în care se țin toate cursurile să fie și o limbă română, limbă considerată de statul respectiv limbă străină, dar pentru copiii români - limbă maternă sau paternă", a explicat Claudia Puiu Barraud.

Românii din diaspora își învață copiii limba română acasă sau încet-încet ne despărțim și de și de ea?

vE împărțit interesul. Depinde foarte mult de ce moștenire aduce părintele în străinătate. Dacă părintele vine cu o tristețe și cu o o nefericită întâmplare din țară, el transmite copilului indirect că România nu este bună, că România e un loc trist și nefericit.

Părintele trebuie să aibă grijă să nu transmită aceste mesaje, deoarece copii sunt cei mai buni asimilator de informații: și negative și pozitive. Dacă tu îi spui că România nu este bună și după aceea îl duci la un curs de limba română ca extra-școlar sau îi spui că trebuie să vorbim în limba română, el te atenționează imediat: Dar ai spus că România nu este bună. De ce să învăț eu limba română? Totul depinde de familie, pentru că nu există un act pedagogic la școală", a mai punctat  Claudia Puiu Barraud. 

Ce știu copiii români din diaspora despre România? Le spunem că România e o țară de care trebuie să stea departe, că, până la urmă, exemplul părinților lor ăsta este. Sunt niște oameni care au plecat de la ei de acasă.

"La Centrul Franco-Român, această mare familie a limbii române în străinătate, am reușit să  aducem foarte multe structuri asociative de pe întreg globul pământesc. Suntem în momentul acesta 65 de structuri asociative care se ocupă cu socializarea în limba română.

Vrem să ne grefăm întreaga activitate pe exemplu pozitiv. Așa e normal. Nu putem avea un studiu pozitiv dacă nu ne bazăm pe exemplu pozitiv și mergem la familia ideală, mergem la părintele ideal, mergem la românul ideal din diaspora. Acolo ne grefăm noi întreaga acțiune. Sunt români extraordinari, familii nemaipomenite care transmit copiilor o frumoasă poveste despre România. Și unii dintre ei, la adolescență, aleg să cunoască România și au ales să-și facă studiile în România.

Copiii au o personalitate complexă. Ei aud la vârste foarte fragede alte limbi, altfel de sunete. În mare parte ajung cu un simț auditiv și vizual ca marii artiști ai lumii. Sunt extrem de complecși și au o personalitate puternică. Copiii primesc informații fabuloase din partea familiei pentru a-i convinge să cunoască această țară de poveste. Ca să vă spun exemplu copilului meu. Copilul meu spune că Franța este țara în care trăiește, iar România este țara de poveste. Copiii sunt cei mai buni ambasadori ai noștri. Sunt acei interlocutori neutri care transmit colegului de bancă sau clasei ceva extraordinar despre România. Ei nu sunt plătiți ca să vorbească frumos despre România. Ei vorbesc natural și recepția este altfel din partea auditorului", a dezvăluit  Claudia Puiu Barraud.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News