Ingrediente pentru clătite de cafea

Pentru clătite:

250 ml lapte,
150g făină albă 000,
30g cafea solubilă (ness),
30g zahăr,
2 ouă,
unt/ulei.

Pentru crema-spumă:

200ml lapte,
130ml smântână dulce/frişcă lichidă,
60g ciocolată menaj,
2 gălbenuşuri,
30g zahăr,
20g făină albă 000,
1 lingură de lichior de ciocolată
40g alune de pădure/migdale prăjite.

Pentru sos: 

150g ciocolata albă/neagră,
50g alune de pădure/migdale prăjite,
4 linguri de lapte/frişcă lichidă.

Mod de preparare

Dizolva cafeaua în laptele călduţ. Bate ouăle cu zahărul şi încorporează treptat făina până când se formează un aluat gros. Diluează-l cu lapte, bate cu telul şi strecoară compoziţia prin sită.

Pentru crema- spumă: freacă gălbenuşurile cu zahărul şi făina până la obţinerea unei creme omogene, adaugă laptele şi pune la fiert, împreună cu ciocolata rasă, până când se îngroaşă. Se va transforma într-o budincă de ciocolată – ca textura. Lasă crema să se răcească, apoi încorporează în ea fulgii de migdalele prăjiti şi lichiorul Disaronno – care e optional, dar dă un parfum şi un gust înnebunitor. Bate frişca lichidă/smântâna şi încorporează-o usor în crema răcită. Pune vasul în frigider.

Pentru sos: rupe ciocolata alba bucăţi şi topeşte-o la foc mic, împreună cu laptele / frişca lichidă, amestecând continuu. Adaugă apoi fulgii de migdale.

Încinge tigaia şi unge-o puţin cu unt/ulei. Amestecă în aluatul de clătite şi toarnă un polonic în tigaie, roteşte-o pentru ca fundul să fie acoperit în întregime şi prăjeşte-o 25 de secunde pe o parte. Apoi, cu o spatulă ridică clătita şi întoarce-o pe partea cealaltă şi prăjeşte-o încă 10-15 secunde. Procedeaza la fel până la terminarea aluatului. Aşează clătitele pe o farfurie, umple-le, pe fiecare, cu 1-2 linguriţe de spumă, pliază-le pe jumătate, apoi încă o dată, obţinând triunghiuri. Toarnă peste ele sosul de ciocolată albă/neagră şi alune/migdale prăjite.

Cine a inventat clătitele?

Clătitele datează din epoca neolitică, aproximativ 10.000 de ani î.Hr., epocă în care oamenii coceau pe pietrele fierbinți un amestec creat din semințe măcinate și apă, iar rezultatul era o pâine nedospită destul de asemănătoare cu turtele pe care le cunoaștem din zilele noastre. Pâinea dospită a fost descoperită de către egipteni în jurul anului 6.000 î.Hr., fapt ce a adus o schimbare majoră în lumea brutăritului. De la descoperirea pâinii dospite, pâinea și-a început lunga istorie a alimentului de bază pe care îl cunoaștem în ziua de azi. Greci sunt cei care au împrumutat această idee și primii care au început să pregătească ceea ce cunoaștem noi ca și produse de patiserie, incluzând clătite (în acea perioadă acestea erau doar un amestec de pâine, miere și ulei) și peste alte 70 de tipuri și varietăți de pâine. Metodele îmbunătățite de coacere au fost împrumutate de către romani și, prin urmare, grecii și romanii sunt considerați primii oameni care au consumat clătite și care au contribuit la inventarea desertului iubit pe care le cunoaștem în ziua de azi.

Cronicarul grec Athenaeus povestește în lucrarea sa „Deipnosophistaí” cum erau preparate clătitele și ingredientele pe care le conțineau la acea vreme: 500 de g de făină, 60 ml de vin alb, 60 de ml de lapte acru și jumătate de linguriță de sare. Clătita era rumenită pe ambele părți și se servea caldă, dimineața. Se asezona cu miere, semințe de susan, iar câteodată chiar și brânză. Primele rețete scrise pentru clătite au fost introduse în cărțile de bucate cu rețete culinare în anul 1943. Acestea precizau faptul că în timpul procesului de gătire, clătitele trebuie coapte pe o singură parte pentru un timp și răsturnate, pentru a se putea coace complet. Primele rețete nu au inclus detalii mai clare referitoare la cine a inventat clătitele. Cu timpul, clătitele au luat din ce în ce mai multe forme, fiind împrumutate încet de către toate popoarele și au trecut testul timpului, fiind un desert delicios și iubit al zilelor noastre și având chiar și propriile sale sărbători și festivaluri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News