Data actualizării: 18.10.2022 04:35
Data publicării: 18.10.2022 04:34

Clasamentul mondial al univertităților. Ce se întâmplă cu instituţiile de învăţământ superior occidentale, dar cu cele din România

Autor: Crişan Andreescu | Categorie: Stiri

Academia de Studii Economice din Bucureşti - cea mai bine clasată instituție de învățământ superior din România, potrivit www.timeshighereducation.com

Şapte universităţi din China, un număr fără precedent, se situează pe primele 100 de poziţii ale clasamentului mondial al universităţilor Times Higher Education 2023, în creştere comparativ cu şase anul trecut şi doar două cu cinci ani în urmă, conform site-ului universityworldnews.com.

Universitatea Tsinghua este cea mai performantă instituţie chineză (pe locul al 16-lea) în clasamentul Times Higher Education 2023, publicat săptămâna trecută (miercuri). Asia este cel mai reprezentat continent, cu 669 de universităţi dintr-un total de 1.799.

Dintre ţările asiatice, Japonia conduce cu un total de 117 universităţi incluse în acest clasament, urmată de China cu 95 şi India cu 75. Germania se bucură, de asemenea, de un succes fără precedent, cu nouă universităţi care figurează în top 100 şi cu 22 aflate în top 200.

Cu toate acestea, cea mai mare performanţă la nivel de continent a fost înregistrată de Africa - o creştere de 36,6%, de la 71 la 97 de instituţii prezente clasamentul Times Higher Education 2023. Cinci ţări africane figurează pentru prima dată în acest clasament: Mauritius, Mozambic, Namibia, Zambia şi Zimbabwe.

Instituţia de învăţământ superior din Africa cel mai bine plasată este Universitatea din Cape Town, pe locul 160. Regiunea Americii Latine şi Caraibe înregistrează un record de 140 de universităţi din 12 ţări clasate. Brazilia, Mexic şi Columbia au toate un număr mare de instituţii de învăţământ superior în acest clasament, cu cinci universităţi nou clasate pentru Mexic şi Columbia şi patru pentru Brazilia.

Phil Baty, reprezentant al Times Higher Education, a declarat că aceste date ilustrează o 'schimbare reală a raportului de putere în economia globală a cunoaşterii, departe de lumea occidentală dominantă în mod tradiţional'. 'Cred că această schimbare - o creştere la nivel global - este o veste bună pentru lume. Un val în creştere înalţă toate ambarcaţiunile: accesul la educaţie de calitate superioară se deschide la nivel global şi contribuie la diminuarea exodului creierelor din ţările în curs de dezvoltare', a spus el.

În vârful clasamentului Times Higher Education 2023, nicio surpriză - Universitatea Oxford din Regatul Unit ocupă primul loc pentru a şaptea oară consecutiv. Pe următoarele nouă poziţii din top 10 se situează, în ordine: Universitatea Harvard (SUA), Universitatea Cambridge (Marea Britanie), Universitatea Stanford, Institutul de Tehnologie Massachusetts (MIT), Institutul de Tehnologie California, Universitatea Princeton, Universitatea din California, Berkeley şi Universitatea Yale (toate din SUA) şi Imperial College London (Marea Britanie).

Cu toate că SUA continuă să domine cu 177 de universităţi prezente în clasamentul general, dintre care şapte în top 10 mondial (mai puţin cu una comparativ cu anul precedent) şi cu 12 pe primele 20 de poziţii, supremaţia sa este ameninţată de Asia, deoarece numărul universităţilor americane reprezentate în top 100 continuă să scadă, de la 43 în 2018, la 34 anul acesta.

'În timp ce SUA şi Marea Britanie rămân dominante în ceea ce priveşte reprezentarea în fruntea clasamentului, puterea lor relativă descreşte', a spus Phil Baty. Australia are zece universităţi în top 200, Universitatea din Melbourne fiind cea mai performantă instituţie de învăţământ superior din această ţară, pe locul 34 (în scădere cu un loc faţă de anul trecut).

În Europa, în afara Marii Britanii, ETH Zurich din Elveţia este instituţia cel mai bine clasată (pe locul 11, în creştere de la locul 15).

Locul pe care-l ocupă instituțiile de învățământ din România

Potrivit www.timeshighereducation.com, cel mai bine clasată instituţie de învăţământ superior din România este Academia de Studii Economice din Bucureşti, care se situează în segmentul 501-600. Următoarea cel mai bine clasată este Universitatea de Medicină şi Farmacie 'Iuliu Haţieganu' din Cluj-Napoca, în segmentul 801-1000. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea 'Ştefan cel Mare' din Suceava se situează în segmentul 1001-1200. Următoarele instituţii de învăţământ din România din acest clasament, aflate în segmentul 1001-1200 sunt: Universitatea din Bucureşti, Universitatea Transilvania din Braşov şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

Celelalte universităţi din România prezente în clasamentul mondial Times Higher Education 2023 sunt situate în segmentul 1501+. Aproximativ 170 de universităţi se află în clasament pentru prima dată: 74 din Asia, 53 din Europa, 25 din Africa, 17 din America de Sud şi şase din America de Nord. La nivel de ţară, anul acesta au pătruns pentru prima dată în clasament 13 universităţi din China, nouă din Polonia, opt din Iran, opt din Pakistan şi şapte din Turcia.

Dintre aceste 170 de instituţii de învăţământ superior, Universitatea Humanitas din Italia a înregistrat cea mai bună performanţă, intrând în segmentul 201-250. Potrivit lui Baty, clasamentul mondial este mult mai incluziv, acoperind 104 de ţări şi regiuni în acest an, comparativ cu doar 70 în 2016.

Vezi și: Tot mai multe țări sunt îngrijorare de influența Chinei prin TikTok. Cine deține de fapt aplicația

'De asemenea, asistăm la o mai mare diversitate globală în creativitate şi inovare, precum şi o colaborare internaţională mai echitabilă. Aceasta ar trebui să fie o veste excelentă pentru acest sector, deoarece universităţile conduc în ceea ce priveşte noile idei şi descoperiri necesare pentru a rezolva unele dintre cele mai mari provocări împărtăşite de întreaga lume, precum schimbările climatice şi viitoare pandemii', a spus el.

Clasamentul mondial al universităţilor Times Higher Education se bazează pe o analiză a 15,5 milioane de cercetări publicate şi 121 milioane de referinţe ale acestora, plus peste 40.000 de răspunsuri la un sondaj anual de reputaţie academică şi sute de mii de date suplimentare care acoperă, pe lângă cercetare, activitatea de predare, dar şi perspectiva internaţională şi transferul de cunoştinţe. Astfel, instituţiile sunt evaluate pe baza a 13 indicatori de performanţă distincţi din cele cinci domenii, predare, cercetare, citare, perspectivă internaţională şi impactul industrial prin transferul de cunoştinţe, notează universityworldnews.com şi www.timeshighereducation.com, , potrivit Agerpres.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News