Clădirea Palatului Victoria va fi iluminată vineri seara, începând cu ora 21,00, în culorile drapelului naţional. 

Pe 26 iunie, în România este sărbătorită Ziua Drapelului Naţional. Cu acest prilej, în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară au avut loc ceremonii publice de înălţare a Drapelului. Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an pe 26 iunie. 

VEZI ȘI Ziua Drapelului în pandemie. Nu credeam că voi trăi așa ceva - FOTO

Steagul românesc a fost impus de domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, în 1834, când pe fondul unei dezvoltări economice, conştiinţa națională cerea unitatea și libertatea țării. Astfel, s-a obţinut aprobare de la Imperiul Otoman pentru „a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii".

Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.

De ce 26 iunie 

Data a fost aleasă în amintirea zilei în care, în timpul Revoluţiei de la 1848, tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române. Astfel, s-a stabilit ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor, purtând deviza "Dreptate şi frăţie", acordându-i-se şi denumirea de "stindard al libertăţii".

Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: "Frăţia": "Dreptate – Frăţie" şi dându-i denumire de "stindard al libertăţii". Decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că "Stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin".

În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, "zi de mântuire pentru toată România", sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat "flamura cea mare tricoloră a naţiunii române", a întregii naţiuni române, conform Monitorului Apărării şi Securităţii. 

Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, iar cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franţa, Italia şi Belgia. 

Ce reprezintă culorile de pe drapel 

Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei, Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea, în timp ce Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News