Tudor Ciuhodaru, medic primar urgențe, avertizează că infecţiile cu Escherichia coli fac ravagii printre copii.  

”Pot fi letale!” spune Tudor Ciuhodaru, care precizează că ”sunt tot mai multe cazuri de afecțiuni digestive ce ar fi putut fi evitate”. 

Ce trebuie să sțiți despre ”boala mânilor murdare”:

”Transmiterea bacteriei se face adesea pe cale digestivă, prin ingestia de alimente sau lichide contaminate cu fecale fie de la o persoană la alta, mai ales când nu sunt respectate normele elementare de igienă, prin contact direct sau obiecte contaminate.

Suspiciunea de infecţie este legată de apariţia următoarelor semne şi simptome: crampe şi dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), diaree severă, apoasă la început, ce poate deveni sangvinolentă (în funcţie de tulpina patogenă), greturi, vărsături, febra poate fi mică sau absentă.

Unele persoane pot fi asimptomatice dar pot transmite boala (purtători sănătoşi).

Copiii dezvoltă mai frecvent infecţii cu serotipul E. coli O157:H7 (apartine E. coli enterohemoragic) comparativ cu adulţii. Această tulpină este deosebit de periculoasă deoarece are capacitatea de a stimula formarea unor toxine cu potenţial letal.

Starea pacienților se poate degrada foarte rapid.

Simptomele de alarmă ce impun imediat prezentarea la spital sunt febră cu valori ridicate, slăbiciune, astenie, confuzie, paloare generalizată, reducerea diurezei ( micţiuni rare, reduse cantiativ, cu urină concentrată, închisă la culoare) eventual hematurie, hematoame ce pot semnala apariţia unor complicatii renale sau hematologice.

!!! Nu temporizaţi prezentarea la medic dacă:

a) pacientul prezintă diaree explozivă, cu sânge sau care trenează peste 48 de ore, dureri abdominale intense (spontan şi la palpare), cu alterarea stării generale (astenie, ameţeli, iritabilitate, confuzie, micţiuni rare, reduse cantiativ, cu urină concentrată, închisă la culoare, eventual hematurie sau hematoame, paloare).

b) pacientul se încadrează în grupele la risc: cei foarte tineri sau foarte vârstnici, cei cu status imun compromise, provine dintr-o institutie de îngrijire (creşă; spital, centru de plasament) sau dintr-o zonă cu igienă precară, cu apă nepotabilă, contact recent cu alţi pacienţi care au avut diaree, consumul de carne insuficient preparată termic, de lapte sau suc nepasteurizat, de fructe sau legume nespălatela la cultivarea cărora au fost folosite îngrăşăminte naturale.”

Reguli de bază de igienă

Medicul Tudor Ciuhodaru conchide prin a atenționa că trebuie să ”respectaţi cu stricteţe regulile de igienă individuală şi a celor legate de manipularea, prepararea şi depozitarea alimentelor”, să vă spălați corect mâinile ”cu apă şi săpun, minim 30 de secunde, pe ambele feţe, insistând pe pliurile de flexie şi unghii, de fiecare dată când schimbaţi scutecele sau hainele copilului, utilizaţi toaleta sau gătiţi”, ”utilizaţi scutecele de unică folosinţă, prosoapele individuale, spălaţi periodic cu dezinfectant robinetele chiuvetelor şi toaletele sau cada, spălaţi atent ustensilele (cuţite, furculiţe, farfurii) şi recipientele din bucătărie înainte şi după ce vin în contact cu alimentele cu risc, consumaţi doar apă din surse sigure, carne preparat suficient termic, lapte pasteurizat, legume şi fructe spălate corespunzător sub jet de apă.”

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News