Nicolae Ciucă şi-a exprimat speranţa ca în urma întrevederii să fie dat publicităţii un material care să conţină obiectivele şi propunerile tinerilor. Cea de-a doua ediţie a Forumului Studenţilor Români de Pretutindeni are loc în perioada 24 - 29 august, evenimentul fiind organizat de asociaţii de studenţi şi tineret, în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului.

'Cu puţin timp în urmă, atunci când am sărbătorit Ziua Tineretului, am avut invitaţi la Guvern tineri din toate domeniile de activitate şi i-am lăsat pe fiecare dintre ei să vorbească şi să interacţioneze cu membrii Guvernului. A fost atât plăcută ambianţa şi atât de normal dialogul, încât am luat decizia ca împreună cu ei să constituie un Guvern al tinerilor şi i-am lăsat să vină cu o serie întreagă de propuneri, întâlnindu-ne periodic cu ei, astfel încât să vedem în ce fel programul nostru de guvernare şi liniile noastre de efort să întâlnesc cu aşteptările pe care ei le au. Funcţionează de aproximativ două luni de zile. În toamna aceasta o să avem din nou o întâlnire cu ei, la masa Guvernului, şi sper să avem pentru prima dată şi să dăm publicităţii un material închegat cu ceea ce îşi doresc ei de la nivelul acestui, să-i zicem, Guvern virtual', a afirmat prim-ministrul.

Pe data de 4 mai, mai mulţi tineri au fost invitaţi să participe la şedinţa de Guvern, pentru a marca Ziua Tineretului (2 mai) şi Anul European al Tineretului, premierul informând că astfel de întâlniri vor avea loc periodic. El le-a cerut tinerilor să transmită propuneri care să fie transpuse în decizii la nivelul Executivului.

'Din partea noastră cred că este foarte important ca ei să afle că nu este doar o invitaţie de a fi participat astăzi la această şedinţă de Guvern, ci este, de aici înainte, o obligativitate pentru ei să aibă o ritmicitate, un anumit plan prin care să rămână în legătură cu Guvernul. Probabil că la asta nu vă aşteptaţi, aţi crezut că doar participaţi şi încheiem activitatea. Nu. De aici înainte, periodic, vom decide în ce ritm vom stabili aceste întâlniri. Vrem de la voi partea de răspuns, vrem de la voi soluţiile, vrem de la voi propunerile, vrem de la voi iniţiativă, aşteptăm de la voi creativitate, astfel încât, împreună cu voi, tot ceea ce reprezintă decizie la nivelul Guvernului să se materializeze şi să se concretizeze în acea fundaţie pe care voi să continuaţi să construiţi România de mâine', spunea atunci Ciucă, conform Agerpres.

Ciucă: În acest moment, cercetarea ştiinţifică în România are parte de o finanţare insignifiantă

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat, miercuri, la Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni, că, în acest moment, cercetarea ştiinţifică în România are parte de o finanţare 'insignifiantă'.

El a susţinut că, după adoptarea legilor Educaţiei, Guvernul va asigura bugetul necesar implementării acestora. Potrivit prim-ministrului, este necesară, totodată, o 'congruenţă' între activitatea desfăşurată la nivelul Ministerului Cercetării şi Digitalizării şi activitatea de cercetare care se desfăşoară la nivelul Ministerului Educaţiei.

'Dincolo de pachetul de legi în Educaţie, sigur, singure nu pot să producă efecte, deci doar legile Educaţiei nu sunt cele care pot produce efecte unilateral. Şi atunci sunt celelalte aspecte care trebuie agregate. Aş da exemplu aici doar componenta de cercetare-dezvoltare şi, din păcate, în acest moment, cercetarea ştiinţifică în România beneficiază de o finanţare, aş putea spune, insignifiantă. Ca atare, există o proiecţie la nivelul Ministerului Cercetării. Va trebui să avem o decizie legată de modalitatea în care realizăm congruenţa între activitatea desfăşurată la nivelul Ministerului Cercetării şi Digitalizării şi activitatea de cercetare care se desfăşoară la nivelul Ministerului Educaţiei', a declarat Ciucă.

El a subliniat importanţa 'coerenţei', astfel încât Guvernele care se succed să pună în aplicare programele asumate anterior, pentru a nu apărea 'sincope'.

Totodată, şi-a exprimat încrederea că pachetul legilor Educaţiei nu va avea un parcurs de aprobare 'foarte lung', astfel încât să înceapă să îşi producă efectele.

'Sunt convins că, odată ce acest pachet va finaliza dezbaterile şi va fi înaintat de către Guvern la Parlament, parcursul în care va fi aprobat nu va fi unul foarte lung, pentru că el trebuie să înceapă să producă efecte. Noi ne-am asumat ca, odată ce a fost pus în aplicare, să aibă ca perioadă de finalitate, cu tot ceea ce înseamnă transformările din interiorul sistemului şi partea de bugetare să se încheie în anul 2027 şi, concomitent cu acest aspect legislativ, este foarte important ceea ce facem astfel încât el să fie finanţat corespunzător, pentru că hârtiile au consistenţa lor, dar nimic nu se poate face fără o alocare bugetară pe măsură', a evidenţiat Nicolae Ciucă. Premierul a completat că Guvernul va putea asigura finanţarea necesară în vederea implementării legilor Educaţiei.

'Vă pot spune, în momentul de faţă, că, aşa cum arată proiecţia pentru acest ecart de timp, vom reuşi să ducem toate liniile de finanţare astfel încât să poată să se îndeplinească şi, acolo unde vom avea nevoie de o finanţare mai mare, ea să se producă mai devreme. De ce spun chestiunea asta şi a fost discutată şi asumată? Noi am gândit într-un fel, vedem totuşi că dinamica activităţilor, dinamica schimbărilor, a transformărilor este cu totul alta şi de fiecare dată a surprins prin ceea ce a însemnat partea aceasta de impact. Şi suntem în măsură ca, aşa cum arată astăzi proiecţia de implementare, să avem tot ceea ce ne trebuie astfel încât să poată să fie aplicat', a transmis el.

Citește și - Guvernul Ciucă are pe ordinea de zi aprobarea celor trei pachete de legi ale justiţiei. Reproșurile care se duc propunerilor de modificare

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, proiectele de lege ale Justiţiei, respectiv proiectul de lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, proiectul de lege privind organizarea judiciară şi proiectul de lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Asociația Forumului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au adresat o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, vicepreședintei Comisiei Věra Jourová și comisarului european pentru Justiție Didier Reynders, în care se arată că proiectele de modificare a legilor Justiției „mențin aceleași dispoziții retrograde și blochează orice fel de reformă”, fără a respecta organizarea și funcționarea Justiției în acord cu „principiile din instrumentele internaţionale ratificate de România, precum şi cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene şi ale deciziilor CCR“. În aceeași scrisoare se arată că „partenerii europeni sunt înșelați fără nicio reținere de către ministrul Justiției, într-un joc insidios și nesfârșit“.

În ședința CSM în care s-au discutat proiectele de modificare a legilor Justiției, plenul instituției a dat aviz pozitiv proiectelor. Avizul pozitiv al CSM a întrunit 13 voturi pentru și 6 împotrivă. Printre magistrații care au votat împotrivă a fost și judecătoarea Gabriela Baltag, care a afirmat în timpul ședinței că nu a citit niciodată „legi mai retrograde“. Judecătoarea a mai adăugat că nu vede nici un progres în noile legi ale Justiției, ci „dimpotrivă, concentrarea puterii în mâna unui număr restrâns de persoane“, scrie DW.

De asemenea, scrie Luju.ro, judecătoarea Evelina Oprina, reprezentanta judecătorilor de la tribunale în Consiliul Superior al Magistraturii, a avut critici pe proiectele de modificare a Legilor Justiției. În luarea de cuvânt în față membrilor CSM la ședința Plenului Consiliului în care s-au dezbătut Legile Justiției, judecătoarea Evelina Oprina a arătat de ce formă propusă pe Legile Justiției conține vulnerabilități majore care duc până la încălcări ale Constituției și Deciziilor Curții Constituționale, afectând întregul sistem judiciar. 

Evelina Oprina a spus că, după atâția ani și atatea modificări asupra Legilor Justiției, nu s-a reglementat un mecanism de limitare expresă a perioadei în care un magistrat poate fi detașat, existând situații de detașări chiar și de 18-20 de ani. 

În același timp, în luarea să de cuvânt, judecătoarea Evelina Oprina a ținut să atragă atenția asupra faptului că prevederi propuse în Legile Justiției conțin chestiuni tranșate deja de Curtea Constituțională, precum posibilitatea schimbării încadrării juridice a abaterii disciplinare, declarată neconostitutionala de CCR.  Vezi continuarea aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News