Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cîțu, către Câciu privind majorarea pensiilor: Nu există greșeală de tehnoredactare, riscul există atâta timp cât legea e în vigoare. Capisci?
Cîțu, către Câciu privind majorarea pensiilor: Nu există greșeală de tehnoredactare, riscul există atâta timp cât legea e în vigoare. Capisci?
Florin Cîțu i-a replicat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, a cărui strategie fiscal-bugetară, privind majorarea pensiilor, a fost modificată.
Ministrul Câciu a afirmat recent că strategia fiscal-buegtară, privind majoararea pensiilor, a fost modificată din cauza unei erori copiate din vechea strategie, care menționa că pensiile vor crește cu 40%.
Prin urmare, după modificarea erorii, înseamnă că pensiile nu vor crește cu 40%.
Strategia fiscal-bugetară pentru 2022-2024 a fost făcută publică sâmbătă noapte de către Ministerul Finanțelor. Modificarea cu 40% a pensiilor a fost o măsură votată de PSD, dar amânată de guvernul Cîțu, considerată 'un risc considerabil' pentru finanțele publice. După explicația lui Câciu cu modificarea erorii, Florin Cîțu pare că i-a adresat un mesaj ironic actualului ministru al Finanțelor.
Florin Cîțu, mesaj ironic pentru Adrian Câciu
'Nu este greșeală de tehnoredactare. Riscul există atât timp cât legea este în vigoare. Capisci (înțelegi, în limba italiană, n.r.)?', a scris Florin Cîțu, duminică, într-o postare publicată la secțiunea Story a profilului său de Instagram.
Cîțu a atașat și o melodie în Story: 'Always look on the bright side of life' (Privește mereu partea însorită a vieții) de la Monty Python.
Impactul brut asupra deficitului, dacă nu s-ar fi aprobat ordonanţa privind măsurile-fiscal bugetare, ar fi fost de 97 miliarde lei, spune ministrul Câciu
Impactul brut asupra deficitului, dacă nu s-ar fi aprobat ordonanţa privind măsurile-fiscal bugetare, ar fi fost de 97 miliarde lei, iar economia care s-a făcut la bugetul general consolidat este de 87 miliarde lei, a declarat, vineri, la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
"Dacă nu s-ar fi adoptat o astfel de ordonanţă, impactul brut asupra deficitului ar fi fost de 97 miliarde lei. Atât ar costa ca statul român să pună în aplicare legile pe care le are de aplicat. Evident, prin echilibrul făcut în cadrul acestor măsuri fiscal-bugetare cu creşterea colectării veniturilor şi cu măsuri care să se ducă în zona aceasta de creştere a colectării, impactul net rămas, care s-a făcut economie la bugetul general consolidat este de 87 miliarde de lei", a spus Câciu.
Prorogare a aplicării Legii 153, cu excepţia a două familii ocupaţionale, respectiv Sănătate şi Educaţie
În ceea ce priveşte măsurile din ordonanţă, ministrul a reamintit că, din perspectiva salarizării unitare, există o prorogare a aplicării Legii 153, cu excepţia a două familii ocupaţionale, respectiv Sănătate şi Educaţie.
Alte măsuri prezentate de Câciu sunt TVA de 5% pentru energia termică, de la 1 ianuarie, pe durata sezonului rece, atât pentru consumatorii casnici cât şi pentru consumatorii instituţii publice, spitale, şcoli sau alte unităţi prestatoare de servicii sociale, şi TVA redus, de 5%, pentru achiziţionarea unei singure locuinţe în valoare de până la 140.000 de euro.
"De asemenea, s-au introdus o serie de măsuri care vor conduce, din punctul nostru de vedere, nu numai la transparentizarea veniturilor publice, dar mai ales la creşterea colectării. A fost introdus sistemul aşa numit radar al mărfurilor, astfel încât orice marfă care se transportă pe teritoriul României, indiferent de zona din care provine, intracomunitară, ţări terţe sau producţie internă, va fi monitorizată şi intenţia este de fiscalizare a transporturilor de mărfuri", a subliniat şeful MF.
El a adăugat că proiectul vine şi cu o clarificare a legislaţiei cu privire la acordare tichetelor cadou astfel încât să nu mai existe situaţiile care au apărut în urma controalelor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, şi să se pună o povară nejustificată asupra unor antreprenori. Astfel, începând de la 1 ianuarie, tichetele cadou se pot acorda doar propriilor angajaţi.
Ce se întâmplă cu introducerea contribuţiei de sănătate pentru pensiile care depăşesc valoarea de 4.000 de lei
O măsură "discutată şi în mediul public" este cea a introducerii contribuţiei de sănătate pentru pensiile care depăşesc valoarea de 4.000 de lei, doar pentru diferenţa care depăşeşte acest nivel.
"Este vorba şi de acele pensii despre care în mediul public se discută de ani de zile, cu caracter special sau pensii de serviciu, care depăşesc această valoare şi am spus-o întotdeauna: cred că România nu este într-o situaţie fericită din perspectiva finanţării sistemului de sănătate şi în contextul în care 80% dintre români câştigă sub 4.000 de lei cred că ceilalţi ar putea să-şi plătească contribuţia de sănătate astfel încât să beneficieze, evident, şi de serviciile de sănătate. În marje nominale, după creşterea aplicată la punctul de pensii, discutând de ceea ce afectează sistemul public de pensii, vă spun că sumele sunt de ordinul a 39 de lei, 45 de lei, 50 de lei, dar din creştere şi nu din ceea ce primea persoana până acum", a explicat Adrian Câciu.
Ministrul a mai menţionat că s-a aprobat reincriminarea ca infracţiune a faptei de neplată a stopajului la sursă, în urma dezbaterii publice fiind adusă o modificare la varianta iniţială a proiectului, publicată joi, pentru ca formularea să nu fie ambiguă.
Totodată, a fost introdus un termen de conformare şi această prevedere va intra în vigoare de la 1 martie 2022, "pentru a putea să intrăm în normalitate cu privire atât la predictibilitatea politicilor publice dar şi la conformarea voluntară a mediului economic cu regimul fiscal".
Adrian Câciu a precizat că a o altă măsură benefică pentru mediul economic este prelungirea termenelor de depunere a cererilor de eşalonare şi pentru anularea accesoriilor, care expira la 31 ianuarie 2022, până la 30 iunie 2022.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
