Si nu este vorba de un om oarecare. Este un profesor universitar. Un fost ministru de Externe. Un fost premier al Romaniei. Un fost presedinte al celui mai mare partid. Si un fost presedinte al Camerei Deputatilor. In acest moment, un actual detinut. Poate ca, la sfarsitul zilei, va fi un fost detinut. Un fost condamnat. Penal. Al regimului Traian Basescu. Un fost detinut politic. Indiferent ce se intampla azi, cativa reprezentanti ai autoritatilor statului au declansat un cric. Un circ cu viata unui om.

Cred ca sunt foarte putini romani neinformati sau dezinformati asupra cazului Nastase. Spre deosebire de multe alte situatii in care, ca si el, dar fara niciun fel de vizibilitate, oamenii sunt expusi bataii de joc montate de asa-zisi reprezentanti ai legii. De procurori lipsiti de pregatire sau de constiinta. Sau de amandoua. Daca lui Adrian Nastase i se intampla ceea ce i se intampla, sub lumina reflectoarelor, ma intreb prin ce purgatoriu trec sute, poate mii de anonimi. Dar ce i se intampla, in definitiv, lui Adrian Nastase? De ce afirm eu ca sunt putini cei neinformati sau dezinformati?

 Lui Nastase i s-a intamplat ca, dupa o buna guvernare, unii spun cea mai buna de la disparitia lui Ceausescu incoace, impins de propria ambitie, de popularitatea sa dar si de partid, a candidat pentru functia prezidentiala. Si a intrat in competitie cu Traian Basescu, care incet-incet se duce in trecut. Si a fost, cum-necum, invins. Dupa care a fost amenintat de acesta, prin expresia “tepele din Piata Victoriei”. In cel mai vizibil mod cu putinta, pe urmele sale, pentru a-i deschide mai multe dosare penale, a fost pus, in calitate de haitas de serviciu, Daniel Morar. Cel care astazi gireaza functia de procuror general si pe care acelasi Traian Basescu l-ar dori eternizat in post. Daniel Morar i-a deschis lui Nastase mai multe dosare penale, doar-doar va reusi sa-l arunce dupa gratii.

 Si a reusit. Dupa o cercetare care a durat ani de zile. In care au fost audiate mai multe persoane decat in marele proces de la Nurnberg. Aproape 1.000. In dosarul “Trofeul calitatii”, procurorii au devenit magicieni. Ei au transformat inculpati in martori. Si martori in inculpati. Cercetarea a costat cel putin un milion de euro. Acuzatii nu au avut dreptul la martori. Si nici nu au putut administra probe ale nevinovatiei lor, intrucat nu fusesera administrate probe ale vinovatiei.

Citește mai multe pe CorectNews

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News