'În aceste zile realizăm cât de importante sunt infrastructura critică şi toate sectoarele esenţiale. Poate mai mult ca oricând în ultimii 30 de ani, cu un război lângă graniţele ţării noastre şi după o pandemie cu efecte multiple, realizăm nevoia unei funcţionalităţi eficiente ale acestora fără sincope. După anii de pandemie care au testat capacităţile statului român şi ale mediului de afaceri de a rezista asaltului unei situaţii sanitare de forţă majoră, climatul actual de securitate ne arată ce capacităţi avem de întărit şi de dezvoltat suplimentar, fie că vorbim de sectorul energetic, digitalizarea instituţiilor, infrastructura de transport, producţia substanţelor petrochimice, alimentaţie, agricultură sau de mediu', a spus Ciolacu, la Palatul Parlamentului, în deschiderea conferinţei 'Protecţia infrastructurii critice'.

Statul român are de recuperat mulţi paşi 'pentru a fi o plasă de siguranţă în momente critice'

'Mobilizarea rapidă a întregii societăţi în faţa unui dezastru trebuie să fie susţinută printr-o coerentă şi flexibilă funcţionalitate a statului român. Sectorul energetic este cel mai bun exemplu. Probleme din lanţ provocate de scumpiri ne arată nevoia stringentă de a investi mai mult în capacităţi de energie regenerabilă, iar un proiect concret cu impact şi asupra siguranţei alimentare este cel prin care utilizăm banii din fondul de modernizare pentru independenţa energetică a fermelor şi unităţilor de producţie. Ministerul Agriculturii lucrează la o schemă de ajutor de stat prin care acoperişurile fermelor şi halelor de producţie să fie utilizate pentru instalarea panourilor fotovoltaice', a spus Marcel Ciolacu.

Fermierii şi producătorii trebuie ajutaţi să-şi limiteze costurile şi 'să ne asigurăm astfel că vom avea suficiente alimente la preţuri accesibile pentru toţi românii'

'Un alt sistem de infrastructură critică pentru agricultura românească este sistemul naţional pentru irigaţii. Încă de când eram în opoziţie, atât eu, cât şi partidul pe care-l reprezint, ne-am luptat pentru folosirea banilor din PNRR şi iată că acum, ajunşi la guvernare, am demonstrat că avem susţinerea europeană pentru finanţarea acestui sistem.', a declarat Ciolacu.

'Şi nu ne oprim aici: căutăm în permanenţă soluţii de finanţare din bani europeni, din fonduri care riscă să fie dezangajate pentru alte domenii ca să le redirecţionăm spre sectorul agricol şi alimentar. În paralel, actualul context de securitate de la Marea Neagră ne obligă să investim în infrastructura maritimă şi de cale ferată pentru a asigura fluxurile comerciale europene atât de necesare atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova', a susţinut Ciolacu. 

Citește și - Creşteri salariale în ministere. Ciolacu: Ascultați-mă până la capăt!

Marcel Ciolacu a vorbit recent și despre creșterile salariale din ministere, în cadrul unui schimb acid de replici cu jurnaliștii.

În cadrul unor declarații de presă, Marcel Ciolacu, liderul PSD, a fost contrazis de jurnaliști pe tema creșterilor salariale din ministere.

Acesta nu a fost de acord cu relatările unei jurnaliste care spunea că la Camera Deputaților s-au adoptat majorări salariale de 50% pentru 4 ministere.

„Nu, s-a adoptat o pătrime, conform legii!”, a spus Marcel Ciolacu.

El a fost rapid contrazis de jurnaliștii prezenți pe holurile Parlamentului României, moment în care a transmis, pe un ton iritat: „Ascultați-mă până la capăt, ajungem imediat la toate!”

„În primul rând, există o lege- Legea 153- în care s-a promulgat termenul de intrare în aplicare de vreo 2 ani de zile, din câte știu eu. La sănătate și la profesori s-a aprobat în avans o pătrime și acum a venit ultima pătrime din Legea 153. Deci până la urmă nu este o majorare, ci este o lege care se pune în aplicare. Nu este o pomană, este un drept al acestor oameni, conform legii 153!”, a continuat președintele PSD.

Șeful PSD a explicat și situația depopulării CNAIR, în favoarea CNI.

„Existau 2 ministere, ministerul Transporturilor și ministerul Culturii, care nu aveau acest 15%. Ce s-a întâmplat? Angajații de la CNAIR, unde au loc cele mai multe investiții pe infrastructură mare, s-au mutat la CNI. Din cauza veniturilor mici de la Transporturi s-au dus la Dezvoltare. La CNI, cu adevărat și acolo sunt proiecte majore și investiții de peste 150 de milioane de lei, au anumită complexitate, (n.r. dar) depopulam zona unde aveam cel mai mare interes, ca stat român, respectiv la fonduri europene și la infrastructură mare, pentru a popula o zonă de investiții din bugetul de stat. Era total anormal.” Vezi articolul inițial aici!

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News