Comitetul Internațional Olimpic (CIO) a apărat joi decizia de a permite participarea a două boxerițe la Jocurile Olimpice de la Paris, în ciuda unei controverse legate de gen, subliniind că acestea se confruntă cu "agresiuni" din cauza unei decizii arbitrare.

Boxerița algeriană Imane Khelif, care a câștigat meciul din optimile de finală la categoria welter împotriva italiencei Angela Carini în doar 46 de secunde, și Lin Yu-Ting, dublă campioană mondială din Taiwan, care urmează să lupte vineri, au primit undă verde pentru a concura la Olimpiadă.

Victoria rapidă a lui Khelif împotriva lui Carini, care a decis să se retragă după o serie de lovituri puternice din partea algeriencei, a adus presiuni suplimentare asupra CIO pentru că le-a permis să boxeze la Paris.

Ambele sportive fuseseră descalificate la Campionatele Mondiale din 2023 pentru că nu îndeplineau criteriile de eligibilitate stabilite de Asociația Internațională de Box (AIB), care interzic participarea sportivelor cu cromozomi XY în competițiile feminine.

Cu toate acestea, AIB și-a pierdut recunoașterea din partea CIO anul trecut din cauza problemelor de guvernanță și finanțe, iar competițiile de box de la Paris sunt gestionate acum de corpul olimpic.

CIO a declarat că decizia AIB de a descalifica boxerițele anul trecut a fost arbitrară și principala cauză a disputei care a atras atenția unor personalități precum autoarea britanică J.K. Rowling și miliardarul Elon Musk, care și-au exprimat opoziția față de participarea lor la Jocurile Olimpice.

„Aceste două atlete au fost victimele unei decizii bruște și arbitrare luate de AIB", a spus CIO într-un comunicat. "Spre sfârșitul Campionatelor Mondiale din 2023, ele au fost brusc descalificate fără un proces adecvat."

Într-o declarație, AIB a condamnat "inconsistențele în eligibilitate" de la Jocurile de la Paris și a justificat decizia de descalificare a boxerițelor, invocând prioritatea siguranței în competiții.

CIO a subliniat că regulile de eligibilitate se bazează pe cele de la Jocurile de la Tokyo din 2021 și nu pot fi schimbate în timpul unei competiții. În același timp, a deplâns abuzurile la care sunt supuse cele două sportive și a subliniat că fiecare persoană are dreptul de a practica sportul fără discriminare.

Controversele de gen nu sunt o noutate pentru Jocurile Olimpice

Controversele de gen la Jocurile Olimpice în ultimele ediții au fost o sursă de dezbateri intense, în special pe tema participării sportivilor transgender și a celor cu diferențe de dezvoltare sexuală (DSD). Aceste discuții au ridicat întrebări complexe legate de echitatea competițională, drepturile sportivilor și modul în care sunt stabilite criteriile de eligibilitate pentru competițiile feminine.

La Tokyo 2020, discuțiile s-au concentrat pe participarea sportivilor transgender, în special a Laurelei Hubbard, halterofilă din Noua Zeelandă, care a devenit prima sportivă transgender care a participat la Jocurile Olimpice.

Hubbard a fost eligibilă să concureze conform ghidurilor Comitetului Internațional Olimpic (CIO) din 2015, care permite sportivilor transgender să concureze în competiții feminine dacă nivelurile lor de testosteron sunt sub un anumit prag pentru cel puțin 12 luni înainte de competiție. Participarea sa a stârnit reacții mixte, unii susținând că aceasta reprezintă un progres în incluziunea sportivă, în timp ce alții au considerat că oferă un avantaj nedrept față de sportivele cisgender.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News