Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cine este Zsombor Vajda, cel care-i ia locul lui Toni Greblă, revocat de la șefia AEP. A fost acuzat de numiri pe pile și afaceri "necurate" cu CNAIR
Foto: Agerpres
Zsombor Vajda i-ar putea lua locul lui Toni Greblă la șefia Autorităţii Electorale Permanente (AEP).
UPDATE: Comunicarea AEP:
”Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că domnul vicepreședinte Zsombor Vajda a preluat conducerea instituției, în calitate de președinte interimar, după revocarea de către Parlamentul României a președintelui Autorității, domnul Toni Greblă.
“Voința alegătorilor este pe primul loc, iar instituțiile statului au datoria de a asigura exprimarea liberă și informată a acestora, cu respectarea tuturor principiilor democratice – acesta este fundamentul democrației. Cu respect față de fiecare cetățean și cu devotament față de principiile democratice, Autoritatea Electorală Permanentă își îndeplinește atribuțiile cu responsabilitate și profesionalism, asigurând organizarea alegerilor în conformitate cu legea, în condiții de transparență și egalitate pentru toți cetățenii. Prin acest interimat, îmi asum cu responsabilitate și determinare misiunea de a asigura un proces electoral corect și transparent, astfel încât fiecare cetățean să aibă certitudinea că votul său este respectat, alegerile se desfășoară fără compromisuri, iar democrația își păstrează integritatea”, a declarat domnul Zsombor Vajda.
Totodată, conducerea interimară a Autorității Electorale Permanente asigură opinia publică și alegătorii că activitatea instituției va continua în condiții normale, fără sincope, pentru a duce la îndeplinire misiunea, viziunea, atribuțiile prevăzute de lege și rolul de garant al alegerilor libere și corecte.
Alături de Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, Autoritatea Electorală Permanentă va asigura derularea pregătirilor specifice organizării și desfășurării alegerilor prezidențiale din acest an cu imparțialitate, profesionalism, transparență și corectitudine, astfel încât scrutinul să se desfășoare în cele mai bune condiții, cu respectarea standardelor europene și internaționale în domeniu.
Având în vedere provocările și îngrijorările existente la nivelul societății cu privire la integritatea proceselor electorale, Autoritatea Electorală Permanentă va acționa strict în limitele legii și în cooperare cu celelalte instituții ale statului responsabile de desfășurarea alegerilor.
Totodată, AEP reiterează faptul că atribuțiile și responsabilitățile Autorității, conferite de legislația în vigoare, nu sunt afectate de revocarea sau schimbarea președintelui instituției. Dispozițiile legale care reglementează funcționarea AEP și organizarea proceselor electorale asigură continuitatea activităților instituționale și permit derularea tuturor procedurilor necesare pentru alegerile viitoare, în condiții de echidistanță și neutralitate.
Rolul și atribuțiile AEP, în calitate de autoritate administrativă autonomă, sunt consacrate prin Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și prin Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Acest cadru normativ garantează continuitatea și buna funcționare a instituției, indiferent de schimbările la nivelul conducerii.
Potrivit Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, organizarea alegerilor prezidențiale este coordonată de Biroul Electoral Central (BEC), care are competența principală în supravegherea desfășurării scrutinului și asigurarea respectării legalității procesului electoral. Conform Legii nr. 370/2004, BEC coordonează activitatea birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, asigurând aplicarea unitară a dispozițiilor legale în materie electorală.
Totodată, Autoritatea Electorală Permanentă, prin structurile sale, va continua să sprijine desfășurarea procesului electoral și să asigure implementarea prevederilor legale privind finanțarea campaniilor electorale.
UPDATE: Toni Greblă a fost revocat de la conducerea AEP, prin votul Parlamentului.
Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, vineri, prin vot, ca vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Zsombor Vajda, să preia funcţia de preşedinte interimar al instituţiei, după ce au dat raport de adoptare pentru cererea de revocare din funcţie a lui Toni Greblă. Decizia urmează să fie supusă votului plenului comun al Parlamentului de vineri, transmite Agerpres.
Cine este Zsombor Vajda
Din 2018 Zsombor Vajda este vicepreședinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Potrivit CV-ului său, până să ajungă la AEP, Zsombor Vajda a fost director general al KAMAROM PREFABRICATE din BETON S.R.L. Din anul 2008 până în anul 2015 el s-a plimbat în diverse funcții, ba la Compania Nașională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, ba la Ministerului Transporturilor. Cariera și-a început-o ca asistent manager la o companie românească din domeniul HORECA, iar în 2006 a intrat în instituțiile statului devenind consilier juridic - Serviciul Lichidări din cadrul Agenției Domeniile Statului.
Potrivit declarației de avere, Zsombor Vajda deține trei terenuri intravilane în Pantelimon și unul în Covasna. Totodată, el are o casă în Pantelimon de 270 metri pătrați, dar și două mașini: un Seat și un Jeep Wrangler. În anul 2011 a luat de la bancă un credit în valoare de 78.531 de euro, scadent în 2042.
Funcția de vicepreședinte al AEP i-a adus anual un venit de 178.710 de lei. Soția sa, Vajda Sorina, care ar fi artistă, a declarat că a câștigat în 2024 suma de 23.319 lei. Din chirie Zsombor Vajda a câștigat într-un an 118.716 de lei. Totodată, acesta a primit dividente de la S.C. ROAD SAEFTY CONSALTING S.R.L. în valoare de peste 86 de mii de lei. Are trei copii, trei fete, iar pentru fiecare dintre ele a primit anual alocație în valoare de 3072, adică în total 9.216 lei.
Scandaluri în care a fost implicat: Afaceri cu CNAIR și numiri pe pile la AEP
În anul 2023, Ziarul de Iași scria că Zsombor Vajda face afaceri cu CNAIR printr-o firmă nedeclarată, după ce vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente nu a menţionat în declaraţiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitaţii publice în timp ce supraveghea alegerile din România.
Un alt scandal în care acesta a fost implicat scotea la iveală faptul că a solicitat ca cumnata lui Constantin Florin Mituleţu Buică, preşedintele Autorităţii Electorale de atunci, să fie angajată la cabinetul său de vicepreşedinte AEP. Însă Agenţia Naţională de Integritate l-a dat pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie doar pe preşedintele Constantin Buică, fără să vadă omisiunile din declaraţiile de avere ale lui Zsombor Vajda, scrie sursa citată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
