Tabletă
Desktop
Data actualizării:
Data publicării:
Data publicării:
Cine a fost Sfântul Apostol Andrei, ”Cel dintâi chemat”, prăznuit pe 30 noiembrie. Este considerat ocrotitorul României
Imagine cu rol ilustrativ / Sursa foto: Pexels (Ron Lach)
Cine a fost Sfântul Apostol Andrei. Pe 30 noiembrie, este prăznuit Sfântul Apostol Andrei, considerat ocrotitorul României.
Sfântul Andrei s-a născut în Betsaida, localitate aflată pe malul lacului Ghenizaret din Galileea, şi este fratele Sfântului Apostol Petru. El este unul dintre cei doisprezece apostoli, fiind primul care l-a urmat pe Hristos, după ce Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit dumnezeirea lui Iisus Hristos. A propovăduit creştinismul în Dobrogea, Macedonia, Tracia şi Ţarigrad. Apostolul a botezat greci şi geto-daci din aceste teritorii şi a hirotonit primii episcopi şi preoţi, aşa cum făcea Apostolul Pavel în călătoriile sale misionare.
Petru şi Andrei au renunţat la îndeletnicirea de pescari, l-au urmat pe Hristos şi, după Învierea Domnului, au devenit "pescari de oameni". Sfântul Andrei este numit şi "Cel dintâi chemat", deoarece a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat. Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă "viteaz", "bărbătesc".
Sfântul fost martirizat la Patras, în Grecia. Nu se cunoaşte cu exactitate anul morţii sale. Se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuţiile lui Nero (54-68) sau Domitian (81-96). Potrivit tradiţiei, a fost răstignit pe o cruce în formă de "X". În anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât că ziua Sfântului Andrei să fie însemnată în calendarul bisericesc cu cruce roşie, iar în 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat "Ocrotitorul României", scrie crestinortodox.ro.
Ce trebuie să faci de Sfântul Andrei
Pentru ca spiritele morţilor să nu ajungă în case, de Sfântul Andrei se goleşte cenuşa din sobe, iar oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos. Tot de Sfântul Andrei, în unele zone din Bărăgan, fetele fac turtă din făină de grâu, cu apă şi multă sare, şi se spune că acel flăcău ce îi aduce fetei noaptea apă în vis, să-şi astâmpere setea, o va lua de nevastă.
În tradițiile românești, ziua Sfântului Andrei este supranumită și Ziua Lupului. În tradiția populară se spune că lupii coboară din munte și se adună în haite de câte doisprezece. Pe 30 noiembrie, oamenii se fereau a rosti numele acestor animale (astfel încât să nu se întâlnească cu ei în următorul an).
Ce trebuie să faci pe 30 noiembrie. Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A doua zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apa din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc. Dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărită.
În noaptea de Sfântul Andrei, ca să-şi viziteze ursitul, fata îşi pune sub cap 41 de boabe de grâu şi, dacă visează că-i ia cineva grâul, se va mărita. Unele fete îşi pregătesc turtă, pentru ea aducând apă cu gura. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turta (făină şi sare) sunt măsurate cu o coajă de nucă. După ce au fost coapte pe vatră, fetele îşi mănâncă turtițele preparate, convinse fiind că ursiții vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea.
Fetele mai fac un colac din pâine dospită, punând în mijlocul lui câte un căţel de usturoi. Dus acasă, colacul este aşezat într-un loc călduros, unde este lăsat vreme de o săptămână. Dacă răsare usturoiul din mijlocul colacului, fata cunoaşte că va fi cu noroc. Dacă nu răsare, fata se întristează şi spune că va fi lipsită de noroc.
Unele fete merg în această noapte la fântână, aprind acolo o lumânare de la Paşti şi o afundă cu ajutorul găleţii. Când faţa apei este luminată bine, fata zice: „Sfinte Andrei, Scoate-i chipul în faţa apei, Ca în vis să-l visez, C-aievea să-l văz!" Atunci, apa din fântână se tulbură şi fata îşi vede, se spune, chipul ursitului. Unele îşi fac de ursită cu 9 potcoave, 9 fuse, 9 ace, 3 cuţite şi o coasă, toate înfierbântate în foc. După ce s-au înroşit, se scot afară, se sting în apă şi apoi se descântă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
