Lupta contra morții s-a orientat la început către practici legate de magie și apoi de ocultism. În zilele noastre, știința a preluat controlul. Dar imaginația umană s-a hrănit și cu povești în care personajele au trăit la infinit.

Longevitatea atribuită lui Matusalem, unul dintre patriarhii antediluvieni ai Genezei, este proverbială. Cei 969 de ani pe care i-a dat cărturarii în Scriptură sunt aproape singurele informații pe care le avem despre acest personaj.

Străbunicul său, Adam, se spune că a trăit 930 de ani, bunicul său, Seth, 912, și tatăl său Enoh, 365 - este adevărat că acesta din urmă nu este mort, ci a fost „luat”„de Dumnezeu după o viaţă perfectă. Lameh, fiul lui Matusalem, este creditat cu doar 177 de ani, potrivit enigmidelmondo.it.

Teorii ale longevității biblice

Interpretarea acestor longevități fabuloase se bazează pe două ipoteze necontradictorii.

Prima este că anii acordati patriarhilor reprezintă de fapt numărul de luni din viața lor: aceasta ar avea ca rezultat aproximativ 77 de ani pentru Adam, 76 pentru Set, aproximativ 81 de ani pentru Matusalah, cel mai bătrân bărbat din Biblie, 30 de ani pentru Enoh şi 79 de ani pentru Noe.

Pe de altă parte, conform acestui calcul, Lameh ar fi trăit doar cincisprezece ani. Cărturarii ar fi făcut aceste convertiri pentru a-i înălța și a le da o anumită valoare oamenilor considerați admirabili.

Conform unei alte teorii avansate de oamenii de știință din Biblie, aceste vieți supranaturale au fost inventate pentru a stabili genealogii fără cusur, bazate pe un număr foarte mic de nume, pentru perioade preistorice imense.

Găsim acest mod de a proceda la Berossus, de exemplu, care în Istoria Babilonului datând din aproximativ 280 î.Hr. afirmă că domniile a zece regi din vremuri fabuloase se întind pe nu mai puțin de... 432.000 de ani.

„Bariera biologică”

De-a lungul secolelor, istoria ne învață sporadic existența unor oameni care au depășit cu mult speranța de viață a timpului lor. De fapt, un om al timpurilor noastre trăiește în medie de trei ori mai mult decât un om din antichitate.

Pe de altă parte, cercetările recente plasează bariera biologică a speciei umane în jur de 110 ani. Un columbian în 1958 ar fi împlinit respectabila vârstă de 160 de ani. Record comemorat de Poșta Columbiană cu o timbru poștal cu legenda: „Cel mai bătrân om din lume”!

Această noțiune de barieră biologică a fost scoasă la lumină în 1965 de un american, profesorul Leonard Hayflick: experimentele sale in vitro par să arate că celulele se comportă ca și cum ar avea un fel de ceas intern care determină în avans cât vor trăi.

Așa că totul se întâmplă, ca să-l citez pe umoristul Pierre Dac, de parcă moartea ar fi, la propriu, „o lipsă de maniere”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News