Toată lumea este cu ochii ațintiți spre Ucraina, dar din păcate, ce se întâmplă la granița României nu este singura problemă reală și gravă.

Războiul din Ucraina provoacă o mobilizare internațională cum nu s-a mai văzut în ultimele decenii. Ucraina a primit sprijin militar și ajutor umanitar din diferite părți ale lumii. În câteva zile, Statele Unite ale Americii și Europa au impus Rusiei unul dintre cele mai mari pachete de sancțiuni internaționale văzute vreodată împotriva unei alte țări. Pe bună dreptate, conflictul din Ucraina este principalul titlu în majoritatea mass-media din lume.

Se estimează că războiul din Ucraina a ucis sute de civili și a forțat două milioane de oameni să-și părăsească casele. Situația umanitară din Ucraina este îngrijorătoare.

Cu toate acestea, există alte conflicte, la nivel mondial, cu foarte mulți morți și răniți despre care nu se prea vorbește. Este cazul conflictului din Yemen, de exemplu, care este activ de cel puțin 11 ani. Cifrele sunt șocante: peste 233.000 de decese și 2,3 milioane de copii cu malnutriție acută. Există o lipsă de apă potabilă și asistență medicală pentru populație. Organizația Națiunilor Unite (ONU) a spus că în Yemen este cea mai proastă situație umanitară din lume.

De asemenea, departe de lumina reflectoarelor diplomatice internaționale, mai avem un război care a început în noiembrie 2020 în Etiopia între guvernul central și un partid politic din regiunea Tigray.

Conflictul nu dă semne că se va încheia în curând și se estimează că peste 9 milioane de etiopieni au nevoie de ajutor umanitar. Există rapoarte despre crime de război, cum ar fi uciderea civililor și violuri în masă.

Declanșarea războiului din Ucraina i-a determinat pe cei implicați în alte conflicte să se întrebe de ce există o asemenea diferență în tratarea internațională a evenimentelor.

„Nu toate conflictele armate sunt tratate la fel”, a scris jurnalistul canadian-algerian Maher Mezahi într-un articol pentru BBC, comparând repercusiunile din Ucraina cu cele din conflictele din Etiopia și Camerun.

„Da, în conflictele africane există declarații de îngrijorare și trimiși internaționali în misiuni, dar nu există o acoperire 24 de ore din 24, nu există declarații televizate în direct din partea liderilor lumii și nicio ofertă de ajutor entuziastă. Toți suntem egali, dar unii sunt mai egali decât alții”, a mai zis jurnalistul. 

Pentru președintele ONG-ului International Crisis Group, Comfort Ero, este îngrijorător faptul că există atât de multă suferință în lume astăzi și această problemă ar trebui să fie în fruntea agendei internaționale.

Organizația monitorizează conflictele din întreaga lume și la începutul acestui an a creat o listă cu zece conflicte internaționale care necesită atenție internațională. Printre cele enumerate se află Yemen, Etiopia și Myanmar.

Dar chiar și Crisis Group a plasat Ucraina în fruntea listei sale, înțelegând că există riscuri specifice care fac din acest conflict o amenințare la adresa securității globale, chiar dacă numărul deceselor și al persoanelor aflate în situații umanitare grave este mai mic decât în ​​alte locuri.

„Pentru Crisis Group, războiul din Ucraina nu este important pentru că este în Europa. Fiecare moarte, fiecare victimă, fiecare persoană strămutată în timpul unui război este o tragedie, indiferent unde se întâmplă. Dar, spunând asta, cred că războiul din Ucraina are potențialul de a fi cel mai grav pericol imediat pentru pacea și securitatea internațională și este probabil cea mai gravă încălcare a suveranității unei alte țări cel puțin de la Irak încoace”, spune președintele ONG-ului.

Mai jos sunt cinci conflicte care nu sunt întotdeauna vizibile în știri, dar au cauzat suferințe umane la scară masivă.

1. Războiul din Etiopia, care a început în urmă cu 16 luni, a lăsat 900.000 de oameni să moară de foame, potrivit estimărilor guvernului american. Conflictul, care a izbucnit în noiembrie 2020, este unul dintre cele mai brutale din lume, cu rapoarte despre uciderea de civili și violuri în masă, potrivit Amnesty International. Baza este o dispută între diferite grupuri etnice care încearcă să coexiste de aproape 30 de ani. Din 1994, Etiopia are un sistem federal de guvernare, uneori numit federalism etnic, în care fiecare dintre cele zece regiuni ale țării este controlată de diferite grupuri etnice.

Una dintre ele este regiunea Tigray, controlată de un partid politic numit Frontul Popular pentru Eliberarea Tigrayului, care este alcătuit din persoane din acest grup etnic. Frontul a condus o coaliție formată din patru partide care guvernaseră Etiopia din 1991. Deocamdată nu există semne că conflictul s-ar putea încheia, nefiind nici măcar negocieri în derulare.

2. ONU spune că războiul din Yemen a provocat niveluri șocante de suferință și a provocat cel mai mare dezastru umanitar din lume. Conflictul a provocat deja 233.000 de decese, inclusiv 131.000 din cauze indirecte, cum ar fi lipsa alimentelor, a serviciilor de sănătate și a infrastructurii. Peste 10.000 de copii au murit ca rezultat direct al luptei. Patru milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească casele și peste 20,7 milioane (71% din populația țării) au nevoie de o formă de asistență umanitară sau de protecție pentru supraviețuirea lor.

Potrivit ONU, 5 milioane de yemeniți sunt în pragul foametei și aproape 50.000 se confruntă deja cu condiții asemănătoare foametei. Se estimează că 2,3 milioane de copii sub vârsta de cinci ani suferă de malnutriție acută, inclusiv 400.000 care riscă să moară fără tratament, potrivit ONU. De asemenea, una din două persoane nu are acces la apă potabilă. Analiștii se așteptau ca războiul să dureze câteva săptămâni, dar a durat opt ​​ani și, în ultimii ani, a avut loc o escaladare a violenței.

Războiul din Yemen sau Insurgența șiiților houthi este un război civil care a început în Yemenul de Nord. A fost declanșat în iunie 2004, în momentul în care clericul disident Hussein Badreddin al-Houthi, conducătorul sectei șiite Zaidi, a lansat o revoltă împotriva guvernului yemenit. Majoritatea luptelor au avut loc în Guvernoratul Sa'dah în nord-vestul Yemenului deși o parte din lupte au avut loc și în guvernoratele învecinate: Hajjah, 'Amran, al-Jawf dar și în guvernoratul saudit Jizan.

Guvernul yemenit a acuzat Iranul de conducerea și finanțarea insurgenței.

La 20 ianuarie 2015, rebelii au atacat reședința președintelui Abd Rabbuh Mansur Hadi și au ocupat palatul prezidențial. Președintele a fost în interiorul reședinței dar a fost scos nevătămat și protejat de către polițiști.

La 26 martie 2015, pe fondul avansării spre sud a insurgenților șiiți, Arabia Saudită a declanșat Operațiunea „Furtuna Determinării“ în scopul „apărării administrației legitime“ a președintelui Abd Rabbuh Mansour Hadi. La această coaliție participă și alte țări: petromonarhiile din Golf, Iordania, Egipt, Maroc, Sudan și Pakistan - majoritar sunite.

3. Myanmar este o altă regiune care a cunoscut tensiuni politice și etnice de ani înregi, mulți analiști spunând că țara se află în mijlocul unui război civil. Violența acolo a crescut în ultimele luni.

Armata Tatmadaw a dat o lovitură de stat în Myanmar și a preluat controlul asupra țării la 1 februarie 2021, după alegerile generale câștigate cu o marjă largă de partidul liderului Aung San Suu Kyi.

Activiștii opoziției au format o campanie de incitare la nesupunere civilă, cu greve și proteste în masă împotriva loviturii de stat. Militarii au folosit violența pentru a dispersa mișcările, iar nesupunerea civilă s-a intensificat, ajungând în punctul unui adevărat război civil. 

ONG-ul International Rescue Committee estimează că luptele care s-au răspândit în toată țara au provocat strămutarea a 220.000 de persoane în 2021. Potrivit organizației, peste 14 milioane de oameni (mai mult de 25% din populația țării) au nevoie de ajutor umanitar. Se crede că peste 10.000 de persoane au fost ucise în conflict din februarie anul trecut.

4. Siria. Protestele inițial pașnice împotriva președintelui sirian Bashar al-Assad din 2011 au escaladat într-un război civil la scară largă care a durat mai bine de un deceniu.

Conflictul a făcut peste 380.000 de morți, a devastat orașe și a implicat alte țări. Peste 200.000 de persoane sunt date dispărute și se presupune că au murit.

Războiul Civil Sirian reprezintă o serie de demonstrații antiguvernamentale ce au început la 26 ianuarie 2011. Ca parte a valurilor de demonstrații antiguvernamentale și revoluții din țările arabe, protestatarii din Siria cer libertate politică, manifestează împotriva sistemului dictatorial uni-partinic perpetuat în timpul conducerii țării de către președinții Hafez și dr.Bashar al-Assad, împotriva hegemoniei membrilor sectei alawite, apropiați de familia Assad, în guvern și conducerea armatei și a organelor de securitate, împotriva șomajului, a corupției și a încălcării drepturilor omuluiîn țară.

Manifestațiile de masă, împotriva cărora regimul a reacționat, fără prea multe reticențe, cu focuri de arme, arestări și bombardamente focalizate pe cartierele și localitățile rebele, s-au transformat cu timpul într-un adevărat război civil, la care au început să ia parte tancuri și avioane.

Manifestațiile și actele de răscoală s-au extins în întreaga țară, la ele participând musulmani suniți (care reprezintă circa 73% din populația Siriei) religioși și laici, și membri ai minorităților, mai ales kurzi (și ei, musulmani suniți, dar nu arabi).

Războiul e întreținut de diverse facțiuni: Regimul Sirian și aliații internaționali ca Iran, Rusia și Hezbollah, Rebelii, respectiv Armata Siriană Liberă și Forțele Siriene Democratice Kurde susținute de SUA și statele membre NATO, Grupările jihadiste salafide precum Frontul al-Nusra și Statul Islamic al Irakului și Siriei (Daesh), precum și alte grupări susținute de Turcia și Arabia Saudită. Din septembrie 2015, Iran, Rusia și Hezbbolah sprijină regimul sirian împotriva grupărilor rebele și teroriste. SUA conduc o coaliție împotriva teroriștilor și forțelor guvernamentale siriene. Turcia e implicată din 2016 sprijinind opoziția siriană, ocupând nordul Siriei luptând împotriva kurzilor.

Organizațiile internaționale au acuzat regimul sirian, ISIS și rebelii risieni de încălcarea drepturilor omului și comiterea unor masacre. Au fost inițiate multe tentative pentru încheierea armistițiului, dar fără succes. Atacurile chimice atribuite guvernului sirian au stârnit reacții internaționale precum și intervenția militară americană asupra țintelor regimului sirian, escaladând tensiunile diplomatice dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă.

Conflictul este unul dintre cele mai sângeroase de pe planetă din ultimii ani. Peste două milioane de oameni au fost răniți. Mai mult de jumătate din populația țării a trebuit să-și părăsească casele. Mulți sunt încă în interiorul țării, dar Libanul, Iordania și Turcia au primit cei mai mulți refugiați.

Războiul a scăzut în intensitate, deoarece Assad a reușit să domine o mare parte a țării. Dar există încă rezistență în multe părți ale Siriei, iar observatorii internaționali cred că conflictul nu este nici pe departe încheiat, ceea ce se așteaptă să provoace și mai multe decese și probleme umanitare în următorii ani.

5. Afganistanul a fost cândva unul dintre cele mai mediatizate conflicte din lume, după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA.

Guvernul SUA a invadat țara susținând că talibanii sunt în spatele atacurilor. După două decenii de lupte intense și mii de morți, talibanii au revenit la putere în august 2021.

Nivelul violenței a scăzut drastic în țară, dar ONG-urile avertizează acum că este posibil ca Afganistanul să se confrunte cu una dintre cele mai grave crize umanitare pe care le-a văzut vreodată din cauza sancțiunilor și izolării impuse de mare parte din lume.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News